Ministerul Finantelor propune modificarea, prin lege, a ordonantei de urgenta privind restructurarea creditelor, lansata in iunie 2014, denumita atunci "Electorata", prin marirea plafonului pentru venituri de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, numarul potentialilor beneficiari crescand cu 200.000.

"Proiectul de lege prevede extinderea sferei de cuprindere in schema programului, prin cresterea venitului brut cu care debitorii se incadreaza, de la 2.200 lei brut la 3.000 lei brut, astfel ca vor putea beneficia de schema de restructurare 1,05 milioane persoane, cu 200.000 persoane mai mult", a declarat miercuri ministrul Finantelor, Darius Valcov, la dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finante de la Camera Deputatilor pe tema creditelor in franci elvetieni. 

Totodata, va creste deducerea speciala pentru credit de la 900 la 1.500 lei lunar, echivalent cu maximum 240 lei reducere lunara a impozitului pe venit. 

Acordarea deducerii speciale (a creditului fiscal) se va aplica din luna imediat urmatoare rescadentarii creditului, comparativ cu o decalare de doi ani in varianta anterioara. 

Proiectul mai prevede ca banca sa fie obligata sa nu majoreze costurile creditului pe durata rescadentarii, respectiv rata dobanzii, comisioanele sau constituirea de noi garantii. 

"Daca vor fi aprobate cu celeritate masurile propuse, potrivit consultarii cu reprezentantii sistemului bancar, este posibil ca prevederile OUG 46/2014 imbunatatite sa se aplice incepand cu 1 martie, extistand astfel posibilitatea ca rescadentarea sa se deruleze pana la 31 decembrie 2015", a spus Valcov. 

El a aratat ca, la categoria de populatie cu venituri reduse, gradul de indatorare este "extrem de ridicat", de 153% la cei cu venituri brute sub 750 lei, de 109% pentru cei cu venituri brute sub 1.150 lei, 104% la venituri brute de cel mult 1.210 lei, care au avut coplatitori pentru a fi eligibili pentru creditare. 

Creditele in valuta reprezinta 61% din soldul imprumuturilor pentru populatie, de 101 miliarde lei, din care 51,8 miliarde echivalent lei au fost acordate in euro (83,8%), 0,3 miliarde echivalent lei in dolari (0,5%) si 9,8 miliarde echivalent lei in franci elvetieni (15,7%).

Impactul bugetar pentru aceasta masura a fost estimat la 0,1-0,15% din PIB. 

Valcov a mentionat ca nu se opune propunerii Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, de conversie a creditelor in franci, in lei, la cursul de la momentul contractarii creditului plus maxim 20%, daca aceasta masura este convenita si agreata de bancile comerciale. 

"Ar insemna un risc de doua miliarde lei pentru creditele in franci, e foarte important de vazut aceasta pierdere cum vedeti (adresare catre reprezentantii Comisiei Buget-Finante - n.r.) ca ar putea fi suportata de catre stat. Daca nu, trebuie sa analizam daca bancile comerciale pot sustine aceasta suma de doua miliarde lei", a spus Valcov.

La dezbaterea din cadrul Comisiei Buget-Finante mai participa, din partea conducerii BNR, directorul Supreavegherii, Nicolae Cinteza, si directorul pe Stabilitate Financiara, Ion Dragulin. Printre participanti se mai numara presedintele Patronatelor Bancare si al Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, seful ANPC, Marius Dunca, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare, Alin Iacob, precum si unul dintre membrii fondatori ai asociatiei Parakletos, condusa de avocatul Gheorghe Piperea. 

Guvernul a aprobat in vara anului trecut o ordonanta de urgenta pentru restructurarea creditelor, care acorda persoanelor fizice o reducere fiscala daca acestea beneficiaza de scaderea dobanzii de catre banca cu pana la 35% pentru o perioada de doi ani. 

Ordonanta s-a dovedit insa neatractiva atat pentru banci, cat si pentru clienti, astfel ca, potrivit unor surse din sistemul bancar, pana la inceputul acestui an nu au fost inregistrate restructurari de credite pe baza actului normativ.