Oficialul BNR a aratat ca a reamintit repetat ca situatia pietei monetare trebuie privita, cu consecintele respective, fluctuatiile ratelor de dobanda si a cursului, printr-o dominanta pe care o reprezinta relatia cu Trezoreria statului, potrivit Mediafax.

"Ministerul Finantelor are stoc de valuta important nu doar din imprumuturi externe, ci si din fonduri europene... miliarde de euro. Au vandut valuta si nu vand direct. Trebuie sa plateasca fondurile europene pentru beneficiari, si acestea se platesc in lei. Nu vand aceste sume pe piata valutara. Conform legilor din Romania, la fel si in alte state, toate conturile Finantelor in valuta sunt tinute la banca centrala. Cand BNR cumpara face emisiune monetara, deci creste lichiditatea", a explicat Isarescu. 

Cursul a incheiat sedinta interbancara de marti in scadere cu peste 0,7%, la 4,4560 - 4,4590 lei/euro, leul intarindu-se pentru a sasea zi consecutiv.

Cursul BNR a scazut marti cu 3,46 bani (0,77%), la 4,4589 lei/euro, si a atins la cel mai redus nivel de la jumatatea lunii decembrie. 

Guvernatorul BNR a aratat ca in afara de operatiuni de tip repo, existau doua variante posibile: sa permita lichiditate in exces sau sa intervina pe piata valutara, prin sterilizari definitive. 

"Sa lasam lichiditatea in piata, ceea ce nu este tipic pentru o banca centrala? Am lasat intr-o maneira netipica la sfarsitul anului trecut, tocmai pentru a sublinia, sau sa ingrosam, poate mai mult decat trebuia, faptul ca dobanzile se duc in jos. Sau sa vindem ceea ce am cumparat de la Ministerul Finantelor", a detaliat Isarescu. 

El a aratat ca trebuia foarte bine setat momentul in care se realizeaza aceasta operatiune, pentru a nu perturba piata monetara si valutara prea mult. 

"Daca trebuie sa vinzi cateva miliarde de euro, aceste sume trebuie inghitite de piata. De la un punct incolo, intru in bucataria interna, va spun ca in toamna nu puteam sa vindem. Orice vanzare impingea cursul in zone nesustenabile, maream volatilitatea cursului in sens de apreciere. Nu ne dorim. Cursul este administrat, pentru a-l mentine intr-o zona de echilibru si de a evita volatilitati mari", a adaugat guvernatorul BNR. 

Isarescu a amintit de asimetria cursului in preturile de import si a insistat pe faptul ca BNR nu urmareste o anumita miscare de curs. 

"Dimpotriva, acceptam o mana cereasca, o criza turceasca ca sa putem vinde fara sa miscam puternic cursul. Sa vindem, sa luam excesul de lichiditate, sa vina dobanzile langa dobanda de politica monetara si sa nu se miste prea tare cursul", a detaliat seful bancii centrale. 

El a insistat ca dobanzile se vor reduce pentru ca Ministerul Finantelor si-a creat un stoc de lei substantial, prin care va face plati in avans pentru agricultura si fonduri UE. 

"E un deficit temporar de lichiditate. Dobanzile se vor calma (...) Incercam sa facem un fine tuning, pentru ca este vorba de sume foarte mari si foarte multe fluxuri. In perioada 21-30 ianuarie - fiecare banca a eliberat sumele din RMO in functie de politica lor. La randul lui, fiecare trezorier are sute de incasari si plati, se uita in jur, la piata.. Ministerul Finantelor vine si spune ca vrea sa faca plati in avans, sa schimbam 1 miliard de euro, dau asa.. o suma, si noi il ajutam, pentru ca este un scop care ajuta economia", a continuat Isarescu. 

El a spus, zambind, ca in aceasta context apare criza turceasca, care a dus la fluxuri semnificative de capital, moment in care BNR trebuia sa faca managementul lichiditatii. 

"Personal, m-am uitat cu colegii din Consiliul de Administratie pe date, am vazut perspectiva, cuprinsa si in comunicat, si cred ca acum suntem bine pozitionati ca sa nu plimbam in sus si in jos rata de politica monetara. Pe volatilitati pe fluxuri de capital, preferam sa nu fim foarte ortodoxi si sa lasam volatilitate in piata monetara. Rata de politica monetara va fi foarte bine focalizata pe inflatie", a conchis guvernatorul BNR. 

Consiliul de Administratie al BNR a decis marti sa reduca dobanda de politica monetara de la 3,75% la 3,5% pe an si a mentinut ratele rezervelor minime obligatorii.

In Turcia, costurile de finantare la un an au ajuns la 3,6%, mai putin de jumatate fata de nivelurile medii inregistrate in cei trei ani din perioada premergatoare crizei financiare mondiale din 2008. Banca centrala de la Ankara a dublat recent dobanda de politica monetara pentru a stopa o depreciere puternica a lirei, care a atins in a doua parte a lunii ianuarie un nivel minim istoric fata de dolar. 

Analistii bancilor Citigroup, Morgan Stanley si Goldman Sachs considera ca retragerile de capital de pe pietele emergente vor continua atat timp cat randamentele oferite de monedele, obligatiunile si actiunile din aceste tari vor ramane prea scazute pentru a atrage investitorii.  Dobanzile din statele cu economii emergente, precum Turcia, Mexicul sau Africa de Sud, sunt prea scazute in raport cu rata inflatiei pentru a pune capat tendintei de vanzare de pe aceste piete, care traverseaza cel mai prost inceput de an din 2009.