Astfel, potrivit Institutului Naţional de Statistică, volum cheltuielileor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la avansul PIB.

Investiţiile au avut o contribuţie de 0,9% la creşterea PIB, iar exportul a continuat să aibă o contribuţie negativă, de minus 3,3%.

"Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,7%, contribuind cu 4,3% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 5,4%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final al administraţiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,8%, contribuind cu 0,7% la creşterea PIB. O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-3,3%), consecinţă a creşterii mult mai accentuate a volumului importurilor de bunuri şi servicii comparativ cu cel al exporturilor de bunuri şi servicii", precizează INS în datele provizorii privind creşterea PIB în primul trimestru al acestui an.

Comparativ cu trimestrul IV al anului trecut, pe serie ajustată sezonier, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2019 a fost de 253,628 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,3%. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru primele trei luni ale acestui an a fost de 202,848 miliarde de lei preţuri curente.

Guvernul mizează pe o creştere de 5,5% a economiei româneşti în acest an, potrivit Programului de convergenţă 2019 - 2022 publicat de Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, instituţiile financiare internaţionale mizează pe o creştere a PIB de sub 4% în România în 2019. Altfel, previziunile Comisiei Europene indică un avans al economiei de 3,3%, Fondul Monetar Internaţional (FMI) - 3,1%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare - 3,2% şi Banca Mondială - 3,6%.

România, după Ungaria la creștere economică în UE

Ungaria, România şi Polonia au înregistrat, în primul trimestru din 2019, cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2018, arată a doua estimare publicată joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

PIB-ul zonei euro a urcat cu 1,2% în primele trei luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2018, iar Uniunea Europeană a înregistrat un avans de 1,5%. În trimestrul patru din 2018, expansiunea a fost similară în zona euro şi în UE.

Aproape toate ţările UE au raportat creşteri anuale în perioada ianuarie - martie 2019, iar cel mai semnificativ avans a fost în Ungaria (5,2%), România (5,1%), Polonia (4,7%) şi Estonia (4,6%). Singurul declin a fost raportat de Italia (minus 0,1%).

De asemenea, în primul trimestru din 2019 comparativ cu precedentele trei luni, zona euro a înregistrat o creştere de 0,4% şi UE de 0,5%, faţă de un avans în perioada octombrie - decembrie 2018 de 0,2% în zona euro şi de 0,3% în UE.

Cea mai semnificativă expansiune trimestrială din UE în perioada ianuarie - martie 2019 s-a înregistrat în Croaţia (1,8%), Ungaria şi Polonia (ambele cu 1,5%) şi România (1,3%). Singura scădere a PIB-ului în UE în primele trei luni din acest an a fost în Letonia, de 0,1%.