Leul s-a apreciat cu 1% joi, o variatie puternica pentru moneda locala, iar emisiunile de obligatiuni de joi ale Ministerului de Finante au inregistrat o crestere semnificativa a cererii, care a condus la intreruperea trendului de majorare a randamentelor, inregistrat incepand din mai.

Scena politica foarte volatila, tensiunile dintre alianta USL (castigatoare in alegeri) si presedintele Traian Basescu (care va nominaliza in curand candidatul pentru postul de premier), precum si negocierile cu FMI pentru un nou acord stand-by reprezinta importante obstacole pe termen scurt pentru Romania, dar conditiile de lichiditate substantiala la nivel global par sa ajute investitorii sa priveasca peste aceste posibile piedici, se arata in analiza ING.

"Recentele evolutii vor atrage probabil atentia (investitorilor - n.r.), care ar putea alimenta dinamica pozitiva a leului si datoriei interne. Ministerul Finantelor a aratat ca prefera sa foloseasca aceasta cerere mai puternica pentru emisiuni mai mari de obligatiuni decat sa impinga rapid in jos costurile de imprumut. Consideram ca aceasta abordare, de a reduce treptat randamentele, ar trebui sa atraga mai mult capital", noteaza analistii grupului bancar, citati de Mediafax.

Chiar daca situatia pe termen scurt a devenit buna pentru leu si datoria Romaniei, perspectivele monedei pentru anul urmator raman complicate, arata ING.

"Chiar daca iesirile de capital inregistrate pe piata locala in acest an (circa 1,5 miliarde de euro) revin in curand, suma ar fi circa jumatate din cat pare sa fi cheltuit Banca Nationala a Romaniei pentru a opri deprecierea leului", potrivit ING. Leul a pierdut, chiar si in aceste conditii, aproximativ 3% de la inceputul anului.

In privinta impactului pozitiv al evolutiei leului asupra altor probleme cheie, analistii bancii considera ca ar fi chiar si mai dificil pentru presedintele Basescu sa "zgaltaie barca politica ignorand cererea aliantei majoritare pentru renominalizarea ca premier a lui Ponta".

Evolutia pozitiva a pietelor financiare ar putea, de asemenea, face Guvernul mai putin dispus sa respecte cerintele pentru reforme dure venite din partea FMI, situatie care ar putea complica negocierile pentru un nou acord stand-by.

Ministerul Finantelor Publice a redeschis joi doua emisiuni cu scadente pe doi ani si, respectiv, cinci ani, prin care a atras in total 2,07 miliarde lei, de peste trei ori mai mult decat a anuntat initial ca urmareste, la costuri in scadere usoara.

In sesiunea de joi, jucatorii straini au arata un interes semnificativ pentru moneda nationala, cursul coborand sub 4,49 lei/euro. Potivit dealerilor, piata este optimista, iar jucatorii mizeaza pe stabilitate politica si incheierea unui nou acord cu FMI.

Ministerul Finantelor a imprumutat in total in acest an 53,67 miliarde lei din piata locala. La aceasta suma se adauga emisiuni in valuta de 3 miliarde euro si 2,25 miliarde dolari.

Randamentele au scazut treptat de la inceputul anului pana in aprilie, pe fondul reducerii ratei dobanzii de politica monetara de catre BNR, iar Finantele si-au asigurat in acea perioada un surplus de lichiditate confortabil.

Acest trend s-a oprit insa in luna mai, cand BNR a decis sa intrerupa ciclul de taieri de dobanda din cauza schimbarilor politice din Romania, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.

Banca Nationala a Romaniei a anuntat, vineri, un curs de referinta in scadere la 4,4747 lei/euro, cel mai redus nivel pentru ultimele trei luni, aprecierea leului fiind sustinuta inca din sedinta anterioara de ordine de vanzare de euro plasate de jucatori straini. O paritate oficiala mai redusa decat cea de vineri a fost publicata de banca centrala la 7 septembrie, cand euro a fost la 4,4741 lei.

Rata afisata vineri este, totodata, cu 3,28 bani sub cea de joi, de 4,5075 lei/euro. Leul este inca pe minus in raport cu euro de la inceputul anului, paritatea oficiala fiind cu 3,6% mai sus fata de nivelul de la inchiderea anului trecut, de 4,3197 lei/euro.

Romania are in derulare un acord de tip preventiv cu FMI in valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o intelegere similara cu Comisia Europeana pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro. Romania nu a accesat fonduri prin acest acord, care urmeaza sa se incheie anul urmator.