Economia românească este mai sensibilă la dobânzi mari decât la un leu mai slab, iar BNR se află în mijlocul unei dileme, susţine Iancu Guda, services director, Coface România.
"Inflaţia deja accelerează spre 5% în prima jumătate a anului curent şi avem dobânzi reale negative. Aici vedem Banca Centrală în mijlocul unei dileme, pentru că nu poţi să menţii dobânzile jos simultan cu un leu puternic. În ultima perioadă au fost destul de consistenţi în a pregăti pieţele privind o preferinţă pentru un leu mai slab şi cu o volatilitate mai mare preferând, în schimb, dobânzi ţinute sub control pentru că au şi arătat că, la un ROBOR la 3 luni peste 4%, jumătate dintre companiile din România nu ar mai fi capabile să-şi achite împrumuturile la bănci cu profitul operaţional", a spus Guda, citat de
Agerpres.
El a precizat că 38% dintre împrumuturile contractate de mediul de afaceri şi persoanele fizice sunt denominate în valută.
"Avem o economie mai senzitivă la dobânzi mari, decât la un leu slab. Astăzi, 38% dintre împrumuturile contractate de mediul de afaceri şi persoane fizice este denominat în valută. În 2008 - 2009, aveam 61 - 62%. Procesul de euroizare a scăzut semnificativ şi eficienţa politicii monetare ca şi transmisie este mai bună acum", a explicat oficialul Coface.
Jumătate dintre firmele înfiinţate în 2017 nu vor mai fi în 2022
"În perioada de creştere accelerată, oportunismul şi efectul de turmă te determină să deschizi şi tu o cafenea pentru că toată lumea consumă, se plimbă prin mall-uri şi se deschid cafenele. Asta nu e afacere, e bişniţă. Dacă ne uităm la cifrele istorice şi dacă vom avea în perioada următoare o recesiune unde sunt semnale, vedeţi şi tensiunile acumulate pe piaţa de capital. Maxim jumătate dintre companiile înfiinţate în anul 2017 vor mai fi în funcţiune în 2022 - 2023. Ele sunt ca acele flori care ies după furtună, dar fragile, beneficiază de oportunitatea momentului", a spus Guda.
Potrivit acestuia, companiile înfiinţate în perioadă de recesiune au o rată de supravieţuire în creştere.
"Dacă ne uităm la companiile înfiinţate în recesiune, în 2009 şi 2010, vedem o rată de supravieţuire în creştere şi pierderi mai mici. Sunt companii care s-au înfiinţat într-o perioadă mai dură, cu planuri mai conservatoare şi unele dintre ele au găsit oportunităţi, pentru că, în recesiune, sunt cele mai multe oportunităţi. Cele mai performante companii sunt cele înfiinţate în perioada de revenire iniţială şi relansare timpurie. Au cel mai ridicat procent de supravieţuire şi cea mai bună profitabilitate medie. Aceste companii sunt înfiinţate într-o perioadă în care în general încrederea nu s-a relansat. Există un gol lăsat de firmele care şi-au încetat activitatea, care au intrat în insolvenţă pe perioada recesiune, activele sunt subevaluate, costul investiţiei iniţiale e la 35 - 40% faţă de momentul bulei. Ce urmează după înfiinţarea companiei? O perioadă de creştere pentru că ele sunt înfiinţate în punctul de minim, în momentul în care relansarea este timpurie. În general sunt firmele care înoată împotriva valului, care cred foarte mult în viziunea lor şi ideea lor. Acolo, ideea a făcut diferenţa", a explicat oficialul Coface.
Potrivit datelor Coface,
insolvenţele din România rămân la un nivel de două ori mai mare faţă de media din Europa Centrală şi de Est (ECE). Industriile cu cel mai ridicat număr al companiilor insolvente prin raportare la 1.000 de companii active sunt fabricarea produselor textile, producţia şi furnizarea de energie electrică, asanarea şi îndepărtarea gunoaielor şi industria extractivă şi construcţii.