Uniunea Europeana a fost creata dupa principiul “caruta inaintea calului”: au fost stabilite obiective si termene limitate, dar usor de atins, stiind clar ca acestea nu vor fi suficiente si ca pe parcurs va fi nevoie de imbunatatirea modelului. Insa, din diverse motive, procesul a fost oprit, iar UE a fost “inghetata” in forma pe care o vedem, explica George Soros, intr-o analiza publicata de Financial Times.

Acelasi lucru se aplica si monedei europene. Criza din 2008 i-a demonstrat limitarile, atunci cand tarile membre ale Uniunii Europene au fost nevoite sa-si salveze sistemele bancare independent. Criza din Grecia reprezinta doar punctul culminant al problemei. Iar daca tarile UE nu reusesc sa gaseasca solutii, euro ar putea sa se prabuseasca, este de parere miliardarul.

Constituirea initiala a euro presupunea ca toate tarile sa se situeze in limitele impuse la Maastricht. Numai ca guvernele din Grecia au incalcat aceste prevederi in mod repetat. Executivul George Papandreou, ales in octombrie 2009, a scos la iveala ca deficitul bugetar ajunsese anul trecut la 12,7%, o veste-soc atat pentru autoritati, cat si pentru pietele europene.

Oficialii europeni au acceptat planul de reducere treptata a deficitului, dar ingrijorarea de pe piete nu a disparut. Prima de risc pentru titlurile de stat continua sa se situeze in jurul nivelului de 3%, ceea ce face ca Grecia sa nu poata avea parte de multe dintre beneficiile faptului ca este membra UE.

Daca aceasta problema nu va fi rezolvata, Grecia este in real pericol de a nu-si reveni. Reducerea bugetului ar duce la noi scaderi ale activitatii economice, la scaderea veniturilor din taxe si la inrautatirea raportului dintre datorii si PIB, subliniaza Soros.

Pusi in fata acestor dificultati, membrii Ecofin (din care fac parte toti ministrii de finante din UE) s-au angajat sa “sustina stabilitatea financiara din zona euro ca intreg”. Partea proasta este ca nu au gasit inca un mecanism de actiune, dat fiind ca acordurile institutionale actuale nu ofera parghiile de actiune, asta desi articolul 123 din Tratatul de la Lisabona le ofera baza legala.

Cea mai buna solutie, spune George Soros, este ca aceste tari sa emita eurobonduri comune, prin care sa refinanteze 75% din datoriile ajunse la termen, pe masura ce Grecia isi indeplineste obiectivele, lasand autoritatile de la Atena sa gaseasca solutii pentru restul datoriilor. Acest plan ar reduce substantial costurile finantarii si ar functiona dupa modelul FMI, care ofera imprumuturi in transe, pe masura ce conditiile impuse sunt indeplinite.

Acest lucru este acum aproape imposibil, intrucat Germania se opune ferm sa finanteze partenerii aflati in dificultate. In plus, majoritatea germanilor vor excluderea Greciei din zona euro. Asadar, este nevoie de noi acorduri de asistenta. Planul ar putea fi pus in aplicare in cazul Greciei, insa tari ca Spania, Italia, Portugalia si Irlanda sunt excluse din ecuatie si reprezinta o parte mult prea importanta a zonei euro pentru a putea fi ajutate in acelasi fel. In concluzie, salvarea Greciei nu pune capat incertitudinilor privind viitorul monedei europene. Iar problemele Greciei pot duce la restrangerea suveranitatii bugetare a statelor membre.

Si chiar daca reusim sa facem fata crizei actuale, ce se intampla la urmatoarea? Este clar, crede Soros, ca avem nevoie de acorduri institutionale privind finantarea conditionata si de monitorizare implicate. E de dorit, mai spune miliardarul, o piata bine organizata a eurobondurilor, insa intrebarea este daca va exista vointa politica pentru a face aceste schimbari.