Faţă de T2 2019, scăderea Produsului Intern Brut a fost de 10,5%.

”Faţă de acelaşi trimestru din anul 2019, Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2020,o scăderecu 10,5% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier”, a anunțat INS.

În primele şase luni ale acestui an, economia României a scăzut cu 3,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe serie ajustată sezonier, şi cu 4,7% pe serie brută.

Conform previziunilor economice din vara acestui an, publicate de Comisia Europeană, PIB-ul României va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, în 2020, un nivel similar cu cel previzionat în mai de Executivul comunitar. Pentru 2021, CE estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în mai.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei.

În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

Deficitul bugetar, revizuit la 8,6% din PIB, în 2020

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a anunțat joi seara că deficitul bugetar este estimat să crească în acest an de la 6,7% din PIB, la 8,6% din PIB, cinci puncte procentuale fiind legate direct de perioada de criză prin care trece România astăzi.

"Deficitul bugetar este estimat să crească de la 6,7% din PIB, la 8,6% din PIB. O majorare de cinci puncte procentuale faţă de deficitul aprobat iniţial de 3,6% din PIB. Am mai vorbit despre această influenţă asupra deficitului bugetar, de unde vine această creştere. Avem o scădere, bineînţeles, a veniturilor în buget faţă de estimat de aproape 31 de miliarde de lei. Aceasta înseamnă trei puncte procentuale. Deci din cele cinci puncte procentuale care se adaugă la deficit faţă de estimarea iniţială, trei puncte procentuale vin doar din efectul crizei, din faptul că economia trece printr-o perioadă dificilă, trece printr-o perioadă de criză şi bineînţeles este normal ca veniturile la buget să scadă. În acelaşi timp, cheltuielile suplimentare la buget datorate, legate direct de criză, sunt în jur de două puncte procentuale. Deci cele cinci puncte procentuale suplimentare la buget în acest an sunt legate direct de perioada de criză prin care trece România astăzi. Fără această criză am fi rămas la o estimare de 3,7% din PIB şi eu cred că am fi putut să facem mai bine", a spus Florin Cîţu.

El a menţionat că pentru a înţelege magnitudinea cifrelor ar trebui să ne uităm la situaţia din Europa. Potrivit ministrului de Finanţe, în Europa media majorărilor este de 7,7%, ceea ce înseamnă că deficitele cresc faţă de cele estimate iniţial cu puncte procentuale. De asemenea, cele mai recente prognoze indică o înrăutăţire suplimentară a deficitelor bugetare mai ales în zona euro, astfel că în Franţa, creşterea este la 11,4%, iar în Italia la 11,6%. "În Europa, deficitele mai mari sunt cauzate de scăderea veniturilor", a explicat şeful de Finanţe.

Florin Cîţu a subliniat că proiectul de rectificare bugetară merge vineri în şedinţa de Guvern pentru a fi aprobată, adăugând că dinamica economiei în 2020 a fost reestimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

"La această rectificare, Comisia Naţională de Prognoză a reestimat dinamica economiei în 2020. Contracţia pe care o estimează Comisia Europeană pentru acest an este de 3,8%, faţă de o contracţie de 1,8%. Cele două puncte procentuale vin exact din cele două luni în care economia a fost închisă. Aceasta înseamnă bineînţeles că şi PIB-ul nominal iniţial estimat a fost redus şi acesta înseamnă bineînţeles că există un impact asupra veniturilor. Deci, de aici pornim cu rectificarea bugetară, de la acest context de înrăutăţire a estimării pentru dinamica economiei României în 2020", a mai spus Florin Cîţu.

Economiile europene au anunțat scăderi istorice

PIB-ul zonei euro a înregistrat un declin de 12,1% în T2 şi de 11,9% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată datele preliminare de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În trimestrul doi din 2020, marcat de măsurile de izolare din majoritatea statelor membre UE pentru a stopa răspândirea pandemiei cu coronavirus (COVID-19), Eurostat anunță cele mai semnificative scăderi de când se publică aceste date, respectiv 1995.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Portugalia (minus 14,1%) şi Franţa (minus 13,8%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%).

Economia Germaniei s-a contractat cu 10,1% în trimestrul doi din 2020, după o scădere de 2,2% în precedentele trei luni. "Este cel mai semnificativ recul de când se publică datele statistice privind evoluţia trimestrială a PIB-ului Germaniei, în 1970", a anunţat joi Oficiul federal de statistică (Destatis).

Spania a raportat un declin istoric al economiei în trimestrul doi, reculul de 18,5% anulând toată redresarea de după criza financiară din 2008. Contracţia, mai accentuată decât se aşteptau analiştii - 16,6% - vine după o scădere de 5,2% în primul trimestru din 2020, provocând cea mai severă recesiune înregistrată vreodată de economia spaniolă.

Și PIB-ul Italiei s-a contractat cu 12,4% în trimestrul doi, comparativ cu precedentele trei luni, fiind afectate toate segmentele economiei, după măsurile dure de izolare pentru a stopa răspândirea pandemiei. Declinul trimestrial al PIB-ului "este fără precedent", a informat vineri Institutul Naţional de Statistică (Istat).

Marea Britanie a anunțat o contracție record de 20,4%, în trimestrul doi din 2020, din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. Economia britanică a intrat, astfel, în recesiune, după ce în primul trimestru s-a contractat cu 2,2%. Este cel mai sever declin raportat până acum de o economie importantă şi este în linie cu estimările analiştilor. Marea Britanie este a doua economie a Europei și a şasea economie a lumii.

Economia Suediei a înregistrat un declin record, de 8,6%, aceasta fiind cea mai mare scădere trimestrială a PIB-ului de când a început publicarea acestor date, respectiv 1980, şi vine în urma declinului exporturilor şi a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor.