El a amintit ca bancile au posibilitatea sa majoreze acest plafon minim de garantare, pentru a atrage cat mai multi bani de la clienti.

Potrivit ministrului, decizia de majorare a plafonului de garantare a depozitelor bancare are un impact financiar negativ estimat la 590 milioane lei.

Ministerul Finantelor a lansat in dezbatere, in luna octombrie, un proiect de ordonanta de urgenta care stabileste ca angajatii bancilor sau persoanele aflate la conducerea institutiilor de credit nu vor mai putea face parte din Consiliul de Administratie al Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB), iar de la inceputul anului plafonul de garantare va creste de la 50.000 euro la 100.000 euro.

Astfel, membrii consiliului de administratie al FGDSB "nu trebuie sa detina in cadrul vreunei institutii de credit calitatea de angajat sau director, membru al consiliului de administratie, comitetului de supraveghere ori directoratului, dupa caz", pe langa prevederile deja existente in lege ca acestia nu pot fi soti, rude sau afini pana la gradul al doilea intre ei, nu trebuie sa fi fost declarati faliti si nu trebuie sa aiba cazier judiciar.

In prezent, Consiliul de Administratie al Fondului este format din Lia Tase, consilier BNR si presedinte al Fondului, si Romulus Palade, consilier BNR, Lucia Sanda Stoenescu, consilier BNR, Radu Gratian Ghetea, presedinte Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Negrea, secretar general ARB, Dumitru Laurentiu Andrei, director general adjunct in Ministerul Finantelor, si Radu Constantin Ragea, subsecretar de stat in ministerul Justitiei.

Ghetea este si presedintele CEC Bank, ceea ce inseamna ca nu va mai putea face parte din consiliul de administratie al FGDSB dupa aplicarea noilor reglementari.

Proiectul mai prevede eliminarea din categoria resurselor financiare ale schemei de garantare a depozitelor a liniilor de credit stand-by acordate de catre institutiile de credit.

Totodata, proiectul de act normativ introduce conditii referitoare la constituirea, administrarea si utilizarea fondului special pentru despagubirea persoanelor prejudiciate prin masurile dispuse si implementate in cursul administrarii speciale.

O persoana prejudiciata este definita ca fiind orice persoana care "a obtinut o hotarare judecatoreasca executorie prin care i se recunoaste dreptul de a primi despagubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a masurilor dispuse si implementate in cursul administrarii speciale a unei institutii de credit".

Fondul special ar putea fi constituit si alimentat din cotizatiile anuale ale institutiilor de credit la fondul special, cotizatiile suplimentare ale institutiilor de credit la fondul special, veniturile din investirea sumelor acumulate la fondul special si imprumuturi.

In situatia in care resursele financiare acumulate la fondul special nu sunt suficiente pentru a asigura onorarea platii despagubirilor, fiecare institutie de credit persoana juridica romana plateste, in termenul comunicat de Fond, o cotizatie suplimentara, potrivit proiectului de act normativ.