Golul e acoperit din împrumuturi făcute de stat care vor fi plătite de toţi românii, prin taxe şi impozite, într-o ţară în care şapte milioane de oameni sunt în pragul sărăciei.

Pentru a acoperi deficitul bugetar, cu alte cuvinte cheltuielile ce nu pot fi acoperite din taxe şi impozite, statul român se împrumuta periodic de la bănci şi fonduri internaţionale. Iar datoria şi dobânzile aferente sunt plătite ulterior, în mulţi ani, de români prin taxe şi impozite suplimentare. Acum, statul are o datorie publică de peste 66 de miliarde de euro.

Peste 1.000 de lei - aceasta este datoria făcută de stat în numele fiecărui român, în primele zece luni din an. S-a ajuns aici pentru că statul a cheltuit cu 21 de miliarde de lei mai mult decât a încasat din taxe şi impozite. Iar dacă ne uităm la aceleaşi perioade din ultimii şapte ani - vedem că acum golul bugetar e cel mai mare.

Practic, statul a adunat din taxe şi impozite 232 miliarde de lei, dar a cheltuit 253 de miliarde de lei.

Pentru salariile bugetarilor, factura din primele zece luni a fost de 70 de miliarde de lei, cu 25% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Iar pentru asistenţă socială s-a cheltuit cu 12%. Şi dobânzile plătite de stat pentru împrumuturile care acoperă deficitul au crescut nota de plată cu 25%.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal: “Noi am avut o creştere a cheltuielilor sociale foarte puternică în ultimii ani, compensată printr-o reducere masivă a investiţiilor publice. Suntem cu investiţiile publice la nivelul la care eram înainte de intrarea în Uniunea Europeană, e ca şi cum nu am avea fonduri europene alocate”.

Deşi Guvernul se lauda cu investiţiile mai mari cu 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2017, cheltuielile pentru autostrăzi au fost de doar 0,3% din produsul intern brut, iar infrastructura e la pământ.

În ciuda creşterii economice, România ocupa penultimul loc în topul bunăstării în Uniunea Europeană, semnalează Banca Naţională. Guvernul răspunde cu promisiuni.

Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor: “Avem un set de măsuri care fac că nivelul de trăi să crească şi, odată aplicate, vor produce acel efect pe care ni-l dorim pentru asigurarea unui trăi cât mai decent în România.”

Realitatea este însă cruntă: şapte milioane de oameni din România sunt în pragul sărăciei, potrivit statisticii pe 2017. Cei mai afectaţi sunt copiii şi bătrânii.