Astfel, potrivit datelor Eurostat, la finele anului trecut, România se situa în rândul statelor membre UE cu un nivel redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), însă în trimestrul patru 2018, comparativ cu trimestrul trei 2018, România a avut cea mai mare creştere a acestui raport dintre toate statele membre UE, un avans de 0,8 puncte procentuale, de la 34,2% din PIB în T3 până la 35% din PIB în T4.

Conform acestor date, doar patru state membre UE au înregistrat o creştere a raportului datorie guvernamentală/PIB în ultimul trimestru al anului trecut comparativ cu trimestrul al treilea (Romania, Marea Britanie, Suedia şi Finlanda) în timp ce, în 23 de state membre, acest raport a scăzut iar în Malta a rămas stabil.

La finele lui 2018, România se situa în rândul statelor membre UE cu un nivel redus al datoriei guvernamentale raportate la Produsul Intern Brut (35%), un nivel mai scăzut fiind înregistrat doar în Estonia (8,4%), Luxemburg (21,4%), Bulgaria (22,6%), Cehia (32,7%), Danemarca (34,1%) şi Lituania (34,2%).

La nivelul UE, 14 state membre aveau în 2018 un nivel al datoriei guvernamentale mai mare de 60% din PIB, cel mai ridicat nivel fiind în Grecia (181,1%), Italia (132,2%), Portugalia (121,5%), Cipru (102,5%), Belgia (102%), Franţa (98,4%) şi Spania (97,1%).

La capitolul deficit guvernamental, însă, România nu mai stă la fel de bine, fiind a doua țară, după Cipru, cu cel mai mare deficit din UE. Și Grecia, care a traversat în ultimii ani cea mai dificilă criză economică din istorie, a reușit să păstreze în 2018 un deficit cu mult mai mic decât cel al României.

Un singur stat membru al Uniunii Europene - Cipru - a avut anul trecut un deficit guvernamental (calculat pe baza metodologiei ESA 2010, sistemul conturilor europene - n.r.) mai mare de 3% din PIB, în timp ce România a avut un deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit Eurostat. Cipru a înregistrat anul trecut un sold negativ de 4,8% din PIB.

În 2018, Luxemburg (2,4%), Bulgaria şi Malta (ambele 2%), Germania (1,7%), Olanda (1,5%), Grecia (1,1%), Suedia şi Cehia (ambele 0,9%), Lituania şi Slovenia (ambele 0,7%), Danemarca (0,5%), Croaţia (0,2%) şi Austria (0,1%) au înregistrat excedent bugetar, în timp ce Irlanda a raportat echilibru bugetar.

Două state membre au avut anul trecut deficite guvernamentale egale sau mai mari de 3% din PIB: România (3%) şi Cipru (4,8%).

Potrivit Eurostat, în 2018 deficitul guvernamental şi datoria, atât în zona euro cât şi în UE 28, au scăzut comparativ cu 2017. În zona euro, deficitul guvernamental a scăzut de la 1% din PIB în 2017 până la 0,5% din PIB în 2018, în timp ce în UE a coborât de la 1% până la 0,6%. În ceea ce priveşte datoria guvernamentală, în zona euro aceasta s-a redus de la 87,1% din PIB la finele lui 2017 până la 85,1% la finele lui 2018, în timp ce în UE a scăzut de la 81,7% până la 80%.

Cel mai mare împrumut din istorie, într-o singură zi

În luna martie, România a făcut un împrumut record, pe care îl vor plăti și generațiile viitoare. Într-o singură zi, Guvernul a luat 3 miliarde de euro de la băncile străine, care trebuie rambursați până în anul 2049.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, spune că banii sunt ″un succes″ și o dovada de încredere a străinilor, dar economiștii cred că, dimpotrivă, România s-a îndatorat scump, pentru că țara noastră ar urmă să folosească suma pentru salarii, pensii și ajutoare și nu pentru investițîi!

Dintr-un singur foc, România s-a împrumutat de pe piețele internaționale cu 3 miliarde de euro.

„România a cheltuit în primele trei luni cu 3 miliarde de euro mai mulți bani pentru ajutoare sociale, salarii, bunuri și servicii decât în aceeași perioadă din 2018, de unde și nevoia pentru acest împrumut contractat în euro”, spune Iancu Guda, președintele Asociația Analiștilor Financiar-Bancari.

Banii luați acum din străinătate acoperă doar parțial golul bugetar, după ce Guvernul a crescut salariile, pensiile și ajutoarele.

Împrumutul a fost luat la o dobândă care e mai mare decât cea la care se îndatorează Grecia și cu mult peste media europeană, spun economiștii. Spre deosebire de alte țări care se împrumută pentru investițîi, la noi banii se vor duce în consum, spun ei.

„România se împrumută la un cost triplu pentru că banii se duc pe salarii, pensii, ajutoare sociale, bunuri și servicii, cheltuite fără transparență și mai departe acești bani se duc nu în economia locală, se duc în importuri”, mai spune Iancu Guda.

Ministrul Finanțelor anunță însă că împrumutul e o reușită. „Este un succes pe care România îl are înregistrat pe piețele internaționale, o să vedeți că diferența de cost este în favoarea României, adică este mai mică decât s-a împrumutat Grecia. Asta înseamnă că e o încredere foarte mare în acest Guvern”, a spus ministrul Finanțelor.

Nu toți împărtășesc opiniile ministrului. „Lumea bancară internațională nu are mare încredere în România, când nu ai încredere în cineva îi ridici mai sus banii”, spune Liviu Rogojinaru, vicepresedinte CES.

Potrivit Finanțelor, suma va consolida rezerva existentă în Trezoreria Statului la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanţare al anului 2019.

"Fondurile aferente emisiunii de euroobligaţiuni în valoare de 3 miliarde euro, lansată în data de 27 martie 2019 pe pieţele financiare internaţionale, au fost încasate cu succes, astăzi, de către Ministerul Finanţelor Publice. Suma atrasă prin această emisiune va consolida rezerva în lei şi în valută existentă în prezent în Trezoreria Statului, la un nivel care acoperă peste 7 luni din necesarul de finanţare al anului 2019", precizează MFP.

Potrivit Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2019, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, valoarea sumelor planificate a fi atrase în anul 2019 de pe pieţele externe este estimată la un nivel de circa 4,25 miliarde de euro.

Anul trecut, România a "ieşit" pe piaţa internaţională de capital de trei ori, reuşind să atragă împrumuturi de 3,75 miliarde de euro şi 1,2 miliarde de dolari.