"La Consiliul Fiscal am avut rezerve faţă de 1,9% (estimarea oficială de cădere economică - n. r.). Preferăm un scenariu mijlociu, cu o cădere între 4% şi 6%; există şi unul mai sever. De ce 1,9% declin nu este plauzibil? Fiindcă avem o cădere mare a producţiei. Avem şi o cădere mare a exporturilor. Depindem mult de lanţurile de producţie europene. Am pornit şi cu un handicap mare... Deficit structural al bugetului public foarte mare. Deci, înainte de pandemie. Deficit primar (înainte de serviciul datoriei - n. r.) care este cel mai mare în Uniunea Europeană. Şi de aici mari dificultăţi în a finanţa economia...necesarul de finanţare este foarte mare. Avem un spaţiu de manevră foarte limitat pentru a atenua efectele crizei. Şi de aici întrebări legate de care vor fi deficitele în acest an şi respectiv în 2021. La Consiliul Fiscal lucrăm cu o plajă de 8-9% deficit bugetar pentru plaja de cădere economică între 4 şi 6% şi respectiv deficit 9-10,4% pentru o cădere economică de 8 şi 9%, unde este inclusă creşterea punctului de pensie cu 40%", a spus Dăianu, potrivit Agerpres.

Preşedintele Consiliului Fiscal a afirmat că, în cazul în care creşterea punctului de pensie va fi mai mică, de 10% de exemplu, ar avea loc o reducere nu "nesemnificativă" a deficitului bugetar în acest an, la 7,3 - 8,2%.

În opinia lui Daniel Dăianu, finanţarea este o problemă subestimată de mulţi în dezbaterea publică din România, inclusiv de unii economişti.

Consiliul Fiscal, Societatea Română de Economie (SOREC) şi Institutul pentru Studierea Evenimentelor Extreme (ISEE/SNSPA) au organizat dezbaterea online cu tema impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei româneşti. Două aspecte au fost în atenţia participanţilor: evoluţia economiei în acest an şi mijloace de a atenua criza; perspective pentru anul ce vine.