Controlul a avut la baza Legea 288 pe 2010.

„OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobata prin Legea 288/2010, restabileste raporturile contractuale echitabile intre consumatori si creditori. Actul normativ aduce totodata o mai mare libertate de miscare beneficiarilor de credite prin ridicarea barierelor artificiale privind rambursarea anticipata”, a spus presedintele ANPC, Constantin Cerbulescu, intr-un comunicat al institutiei.

Ce au constatat reprezentantii ANPC?

Acestia au gasit nereguli in ceea ce priveste informatiile precontractuale, si anume: in formularul „Informatii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori” nu se specifica termenul la care se facea raportarea la Biroul de credit si nici termenul minim la care creditorul putea declansa procedura de executare silita ca o consecinta a neefectuarii platilor.

In plus, nu se mentiona nici valoarea DAE, doar ca “dobanda anuala efectiva reprezinta costul total exprimat ca procentaj anual din valoarea totala a creditului. DAE va ajuta sa comparati diferite oferte”.

In ceea ce priveste informatiile privind rambursarea anticipata, acestea constau in precizarea compensatiilor de 1%, respectiv 0,5% din valoarea creditului rambursat anticipat, fara nicio mentiune privind tipul ratei dobanzii pentru care se aplica (fixa sau variabila), cu atat mai mult cu cat pentru exemplul analizat in formular, rata dobanzii creditului era variabila.

Totodata, dobanda penalizatoare se mentiona sub forma „Dobanda penalizatoare este dobanda curenta inscrisa la pct. 3.1 la care se adauga 5 puncte procentuale”, fara a fi numita exact.

In plus, reprezentantii anumitor banci nu le raspundeau clientilor cu privire la cererile depuse, privind acordarea sau neacordarea creditelor. In cazul in care clientii obtineau creditul cerut, acestia nu erau informati despre dreptul de a alege modalitatea de rambursare a creditului prin rate fixe sau prin rate descrescatoare.

In ceea ce priveste informatiile contractuale, dobanda penalizatoare se raporta la dobanda curenta si era stabilita cu x puncte procentuale peste dobanda curenta.

In plus, comisionul de analiza dosar era perceput ca unprocent din valoarea creditului si nu sub forma unei sume fixe pentru toate contractele de acelasi tip.

Mai mult, reprezentantii ANPC au observat ca sumele totale din informatiile precontractuale nu coincideau cu cele din contractul de credit incheiat, iar suma totala din contractul de credit pe care consumatorul trebuie sa o achite la terminarea creditului (care este inscrisa in contract), nu coincidea cu suma totala inscrisa in graficul de rambursare.

Totodata, s-au gasit si cateva clauze, care au fost considerate abuzive, dintre care: „imprumutatul/coplatitorul si garantul mandateaza banca sa debiteze unilateral orice cont al imprumutatului/coplatitorului/garantului deschis la banca (inclusiv depozite), de unde aceasta poate incasa orice suma datorata de imprumutat/coplatitor/garant, la scadentele prevazute in prezentul contract”, precum si „orice modificare negativa a situatiei financiare a imprumutatului”.  

Mai mult, unele institutii bancare, din cele care au fost verificate de ANPC, ”isi rezervau dreptul de a refuza din orice motiv deschiderea de conturi, fara a fi obligata sa isi motiveze refuzul”.

Nereguli s-au gasit si in materialele de publicitate ale institutiilor financiare. Spre exemplu, in materialele publicitare din sucursala unei banci, precum si in cele prezentate pe site-ul respectivei institutii, nu erau prezentate toate datele care sa permita consumatorilor sa faca o alegere corecta a produsului de creditare.

Informatiile aveau caracter general, nefiind prezentate rata dobanzii creditelor, formula de calcul si valoarea marjei, valorile comisioanelor de analiza dosar, de administrare sau ale comisionului unic.

In ceea ce priveste contractele in care sunt obligatorii incheierea unor polite de asigurare, in anumite pliante publicitare se mentiona ca polita trebuia incheiata cu una dintre societatile agreate de banca.

La ce trebuie sa fii atent atunci cand inchei un contract de credit?

In primul rand, verifica cu atentie informatiile din formularul ”Informatii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori“, in special cele legate de costurile creditului.

Cere apoi un exemplar al contractului si o simulare de costuri, deoarece banca are obligatia de a emite un grafic de rambursare cu rate egale si un grafic de rambursare cu rate descrescatoare, iar tu ai dreptul de a alege modalitatea de rambursare.

Citeste cu mare atentie contractul, in special costurile totale ale creditului (inclusiv dobanda anuala efectiva), clauzele contractuale, drepturile si obligatiile partilor, termenele de plata, comisioanele (comision de administrare/gestiune/mentenanta, comision de rambursare anticipata etc), dobanda penalizatoare (valoare si conditii de aplicare), comisioanele aferente contului curent prin intermediul caruia se deruleaza creditul.

In cazul creditelor imobiliare, nu plati avansul pentru cumpararea unei locuinte pana nu ti se acorda creditul solicitat.

In plus, la terminarea contractului de credit, banca are obligatia de a-ti oferi gratuit, din oficiu, un document care fie atesta faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti, fie indica obligatiile contractuale neindeplinite. Totodata, se inchid si conturile aferente creditului tau, fara ca tu sa mai trebuiasca sa depui o alta cerere si fara sa platesti vreun cost suplimentar.

Nu uita sa te asiguri ca orice alte obligatii financiare sunt lamurite, pentru a nu descoperi ulterior ca esti inregistrat la Biroul de Credit pentru datorii neplatite.