Conform ultimei prognoze elaborate de CNP, în 2018, PIB-ul per capita va fi de 46.617 lei.

Consumul final va înregistra anul viitor o creştere de 5,8%, consumul individual efectiv al gospodăriilor urmând să crească cu 6,2%.

Exporturile FOB vor totaliza 67,33 miliarde euro (plus 7,6% faţă de 2017), iar importurile CIF 81,6 miliarde euro (plus 8,7%), deficitul comercial urmând să ajungă la 14,27 miliarde euro.

Inflaţia medie anuală va fi de 3,1%, iar la sfârşitul anului aceasta se va situa la 2,6%, în timp ce cursul mediu va scădea uşor, la 4,55 lei/euro (faţă de 4,56 lei/euro estimat pentru 2017).

Numărul mediu de salariaţi va creşte cu 4,2%, la 5,138 milioane persoane. Numărul de şomeri este estimat la finele anului la 351.000 persoane, iar rata şomajului la 3,9%.

Câştigul salarial mediu brut este prognozat la 4.162 lei, iar cel net la 2.614 lei (plus 11%). Creşterea câştigului salarial real este estimată la 7,7%.

Pentru 2017, CNP a prognozat o creştere economică de 6,1% şi o valoare a PIB de 842,5 miliarde lei.

Şi instituţiile financiare internaţionale estimează un avans semnificativ al economiei României, anul viitor, deşi sub cel prognozat de CNP.

Astfel, Comisia Europeană preconizează un avans al economiei româneşti de până la 4,4%, similar cu cel din ultimele previziuni ale Fondului Monetar Internaţional. Banca Mondială estimează o expansiune a PIB de 4,1%, în 2018, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a previzionat o creştere a PIB de 4,2%.

FMI: Creşterea economiei mondiale va fi “mai puternică şi mai bine repartizată” între statele lumii

Directoarea generală a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a estimat că în anul 2018 creşterea economiei mondiale va fi 'mai puternică şi mai bine repartizată' între statele lumii, continuând procesul început după criza economică din anii 2007-2008, consemnează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

“În anul 2017, pentru prima dată după mult timp, ne revizuim în creştere previziunile privind creşterea economică în lume. Recuperarea va fi mai puternică, mai bine repartizată şi nu vor profita de pe urma ei doar marile state emergente”, a subliniat Lagarde într-un interviu publicat de săptămânalul 'Le Journal du Dimanche'.

În opinia ei, această creştere robustă “este favorabilă continuării proceselor de reforme structurale deja începute sau luării deciziilor de lansare a unor asemenea procese”.

Creşterea economică mondială de 3,6% prognozată de FMI pentru anul care începe presupune '”revenirea la nivelurile medii ale celor două decenii premergătoare marii crize financiare din 2007-2008”, a mai indicat Christine Lagarde.

Ea estimează că zona euro este “puternic consolidate”, faţa de cum era cu un deceniu în urmă, în timp ce moneda euro “evoluează bine”. Dar a cerut ca uniunea monetară - pe care a descris-o drept “o creaţie magistrală unică, ce constituie o alternativă faţă de China şi SUA” - să se concretizeze şi în proiecte sociale şi de cooperare în afara Europei.

Referindu-se la SUA, Christine Lagarde a apreciat că această ţară şi-a atins pragul potenţialului maxim de creştere economică, de circa 2%, pe care-l va putea depăşi numai printr-o creştere a productivităţii, ceea ce în opinia ei este 'dificil'.

În acelaşi timp, şefa FMI a reiterat apelurile acestei organizaţii ca autorităţile chineze să controleze extinderea acordării creditelor pentru companiile “care nu sunt întotdeauna solide, unii ajungând să le califice chiar 'zombi'”.

Totuşi, Christine Lagarde a descris drept 'marele paradox al anului 2017' faptul că China s-a transformat într-o apărătoare a globalizării, lucru pe care ea şi-l explică prin locul gol lăsat de SUA odată cu abordările anti-globalizare ale preşedintelui Donald Trump.

În ce priveşte Africa, directoarea generală a FMI crede că poate fi “atât continentul viitorului, cât şi al dramelor”, iar evoluţia sa va depinde de politicile de dezvoltare şi de capacitatea de a controla explozia demografică.