"Pot să fie presiuni pe depreciere (a monedei naţionale n.r.). În ce sens? În sensul că pieţele am văzut că aşteptau, mai ales economiştii din bănci, aşteptau o majorare. Şi cam aşa se întâmplă. Când sunt dezamăgiţi pot să reacţioneze. Dar vă dau două informaţii esenţiale. În primul rând cursul a dovedit, mai ales după a doua majorare o stabilitate relativă, la un nivel care sperăm noi să nu agraveze deficitul balanţei comerciale şi a contului curent. Dimpotrivă, dacă s-ar putea, el, cursul, să atenueze acest deficit. De ce este important ce vă spun acum? Pentru că Banca Naţională ar putea să majoreze dobânda, aşa, fără să se uite la multitudinea de factori, să accepte aprecierea leului. Şi ce vom constata? Că noi combatem inflaţia cu preţul deteriorării balanţei comerciale şi de preţ. Nu vrem aşa ceva. Nu este o soluţie viabilă, sustenabilă şi nici nu e spre binele ţării. Deficitul balanţei de plăţi, deficitul de cont curent, nu a depăşit 4%, dar tinde să depăşească 4%", a explicat Mugur Isărescu, după ce a fost întrebat dacă decizia de a menţine dobânda cheie neschimbată va influenţa cursul de schimb.

Acesta a afirmat că 4% deficit de cont curent din PIB, nu este o "cifră magică", dar este o cifră trecută în tabloul de bord şi nu este bine să treci dincolo de ea, pentru că înseamnă că depinzi foarte mult de investitorii străini, de capitalurile care intră şi care "aşa cum intră tot în acest fel pot ieşi".

"Ce am vrut să vă spun este că între lucrurile pe care le-am avut în vedere a fost să nu stimulăm intrările de capital şi aprecierea cursului, care altminteri ne-ar ajuta. Dar nu face bine economiei o apreciere a cursului. O apreciere, nu mă refer la cifre din acestea pe care văd că le menţionaţi cu obsesie, de 1, 2, 3 bani în sus. Cursul este curs ca să se plimbe în anumite limite", a adăugat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a menţionat că nu poate numai BNR să răspundă la întrebarea legată de impactul deciziei BNR de a menţine dobânda cheie asupra cursului, pentru că este vorba şi de maniera în care pieţele interne şi externe percep decizia de miercuri.

"Noi avem un mesaj către pieţe. Există un diferenţial de dobândă destul de consistent în favoarea leului. Cred că este acoperitor. O să vedem ce spun pieţele", a mai spus şeful băncii centrale.

Acesta susţine că după ultima decizie de politică monetară s-a simţit o uşoară tendinţă de apreciere a leului.

Totodată, Isărescu a precizat că majorările de dobândă cheie încă nu şi-au consumat efectul şi că ne putem aştepta la majorări ale dobânzilor la depozite.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.

De asemenea, Consiliul a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,25% pe an.

Totodată, a fost decisă păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Analiștii se așteptau la o nouă majorare a dobânzii cheie, pe fondul creșterii ratei inflației.

BNR a majorat dobânda de politică monetară de două ori în acest an – în ianuarie și în februarie, după ce aproape 10 ani a ținut indicatorul la valoarea de 1,75% pe an.

 “Rata anuală a inflaţiei a înregistrat o creştere semnificativă în luna ianuarie 2018, până la 4,32%, de la 3,32% în decembrie 2017, urmată în luna februarie de o creştere la 4,72%, uşor sub nivelul prognozat. Principalele cauze ţin de efectele de bază asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor la energia electrică, gaze naturale şi energie termică, precum şi de creşterea preţului combustibililor”, informează comunicatul BNR.

Conform bancii centrale, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat ascensiunea, până la 2,8% în ianuarie şi 2,9% în februarie 2018, de la 2,4% în decembrie 2017.

“Majorarea reflectă acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, dar şi influenţele cursului de schimb al leului, receptate prioritar de segmentul preţurilor serviciilor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să crească până la 1,7% în ianuarie şi 2,1% în februarie 2018, de la 1,3% în luna decembrie 2017. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,6% în februarie, de la 1,1% în luna decembrie 2017”, menţionează sursa citată.

Creşterea economică a decelerat în trimestrul IV 2017, conform aşteptărilor, dinamica sa anuală rămânând, totuşi robustă, la 6,9%, după nivelul de 8,8% atins în trimestrul III, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză.

“Pe partea cererii, principalul determinant al creşterii economice a continuat să fie consumul gospodăriilor populaţiei, deşi cu o contribuţie diminuată, în timp ce un aport pozitiv în creştere a fost adus de formarea brută de capital fix, care a atins cel mai mare nivel din 2015. Exportul net şi-a mărit în schimb contribuţia negativă la avansul PIB. Pe partea ofertei, creşterea economică a beneficiat de o susţinere cvasigenerală (servicii, industrie, construcţii, impozite nete). Pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a accelerat la 7%, în condiţiile dinamizării semnificative a cererii interne, dar şi a unui aport negativ în creştere a exportului net, care a avut ca implicaţii inclusiv majorarea la 3,4% a ponderii deficitului de cont curent în PIB”, precizează BNR.

Banca Centrală mai spune că datele statistice aferente lunii ianuarie 2018 relevă menţinerea la un nivel deosebit de ridicat a dinamicii anuale a producţiei industriale, precum şi a celei aferente activităţii de comerţ şi servicii, concomitent însă cu temperarea ritmului anual de creştere a salariului net real.

Cele mai recente evaluări, precizează BNR, reconfirmă perspectiva continuării creşterii şi a plafonării ulterioare a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul foarte scurt de timp, în linie cu prognoza pe termen mediu din februarie 2018, care indică revenirea acesteia spre finalul anului curent la limita superioară a intervalului.

“Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate şi a celor volatile. Ele decurg şi din conduita politicii fiscale şi condiţiile de pe piaţa muncii. Relevantă este, de asemenea, evoluţia economiei şi a inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an. Totodată, a decis menţinerea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3,25% pe an”, informează BNR.

Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 mai 2018.