BNR a păstrat totodată și nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Potrivit unui comunicat al băncii centrale, în şedinţa de marţi CA a mai decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

Decizia este în ton cu estimările analiștilor, care au anticipat că banca centrală va menține dobânda cheie, în ciuda revenirii pe creștere a inflației, la începutul anului.

Banca centrală a modificat ultima oară dobânda cheie în mai 2018 la nivelul actual de 2,5%, pe fondul unei inflații care trecea de 5%.

În februarie, preţurile de consum au revenit pe creștere, cu 0,79% în februarie 2019, iar rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,83%. Rata în inflației a urcat pe fondul scumpirii alimentelor cu 4,46%, a mărfurilor nealimentare cu 3,74% şi a serviciilor cu 3,08%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1 pentru finalul anului viitor, anunţa, în urmă cu o lună, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Isărescu a subliniat că inflaţia este sub control, dar situaţia se poate deteriora rapid.

”Deteriorarea anticipaţiilor poate avea loc foarte rapid. (...) Când vine cineva şi-ţi blochează dobânda prin OUG, ce impact poate avea asupra inflaţiei? Se duce în sus”, a spus Isărescu, făcând trimitere la OUG 118/2018, care a impus o taxă pe activele bancare legată de evoluţie indicelui ROBOR.

Guvernatorul a atras atenţia că atacurile îndreptate în ultima perioadă împotriva BNR sunt ”jalnice” şi ”iresponsabile”, făcând trimitere la acuzaţiile lansate de consilierul premierului, Darius Vâlcov.

Guvernul a modificat recent OUG 114, instituţiile bancare fiind obligate la plata taxei pe active financiare nete de 0,4% pe an, pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1%, şi de 0,2% pe an, pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%. Cota de piaţă va fi cea stabilită la finele semestrului/anului pentru care se datorează taxa.

Astfel ordonanţa dată acum transformă taxa pentru bănci într-un ″stimulent pentru harnicie”. Băncile nu vor mai fi taxate în funcţie de ROBOR, ci de creditele date - dacă sunt multe şi ieftine, instituţiile de credite ar putea să achite o taxă mică sau chiar nimic.

Iar de pe 2 mai, ROBOR-ul va dispărea din formula dobânzii pentru noile credite. Va fi înlocuit cu un nou indice, calculat că o medie a tranzacţiilor efective făcute de bănci într-un trimestru.