In august, BNR estima pentru finalul acestui an o inflatie de minus 0,3%, iar pentru 2016 de 0,7%.  

Guvernatorul a mentionat ca intrarea inflatiei in teritoriu negativ a fost cauzata de reducerea TVA la alimente la 9% in vara acestui an.

"Fara reducerea TVA, nu se intra in teritoriu negativ in mod categoric. Avem si un intervalul mare de incertitudine care ne creeaza dificultati in a lua deciziile cele mai corecte pentru viitor, atat pe plan intern si multe pe plan extern", a mai spus Isarescu.  

In cazul in care nu s-ar fi redus TVA la alimente, inflatia ar fi fost de 2,1% in 2015 si de 2,7% la finalul anului 2016.  

Mugur Isarescu a atras atentia si asupra faptului ca masurile fiscale au generat fluctuatii mari in ceea ce priveste evolutia inflatiei, astfel ca, de la o scadere in teritoriu negativ anul acesta pana la jumatatea anului viitor, inflatia va reveni pe crestere, urmand sa se plaseze peste intervalul de variatie in T3 din 2017.  

Tinta de inflatie a BNR pentru urmatorii ani este de 2,5% plus/minus un punct procentual. 

BNR: Riscurile privind cresterea inflatiei sunt legate de numirea noului guvern si de relatiile cu institutiile financiare internationale

Presiunile de crestere a inflatiei in perioada urmatoare vin din perspectiva relatiilor cu institutiile internationale, din incertitudinile legate de numirea unui nou guvern si din conduita viitoare a politicii fiscale si a celei a veniturilor, avand in vedere ca bugetul pentru anul 2016 este inca neconfigurat, reiese din Raportul trimestrial asupra inflatiei prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.  

"Implementarea politicilor economice in perioada urmatoare si perspectiva relatiilor cu institutiile internationale, in contextul incertitudinilor ce privesc procesul de numire a unui nou guvern si, in aceste conditii, conduita viitoare a politicii fiscale si a celei a veniturilor (bugetul pentru anul 2016 este inca neconfigurat)", reprezinta potentiale cauze de abatere in sus a inflatiei de la traiectoria proiectata, reiese din raport.

De asemenea, presiuni inflationiste vor veni si de la preturile produselor agroalimentare, in special pe segmentul legume-fructe.  

In sensul scaderii indicelui preturilor de consum ar putea actiona preturile materiilor prime pe pietele internationale (petrol si gaze naturale).  

Balanta riscurilor legate de dinamica preturilor administrate (evaluari conditionate de posibile reconfigurari ale informatiilor provenite de la autoritatile interne de profil) este una echilibrata.  

Echilibrata, dar cu incertitudini ridicate, este si balanta legata de mediul extern, respectiv perspectivele de evolutie a zonei euro si a principalelor economii emergente, cu precadere China, si volatilitatea fluxurilor de capital adresate economiilor emergente, in contextul tensiunilor geopolitice globale, al ajustarii conduitei politicii monetare a principalelor banci centrale din lume, precum si al sustenabilitatii datoriei suverane a statului grec, mai reiese din Raport.  

In ultimul trimestru, evolutia inflatiei a fost influentata, in sensul scaderii, de reducerea TVA la produsele alimentare de la 1 iunie 2015, de scaderea preturilor la combustibili si de nivelul scazut al anticipatiilor inflationiste. In sensul cresterii preturilor au actionat "parcurgerea unei noi etape de liberalizare a pietei energiei si restrangerea deficitului de cerere agregata", mai reiese din raport.  

Aceasta restrangere a deficitului de cerere trebuie privita cu atentie, sustine guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, avand in vedere ca decalajul negativ s-a restrans semnificativ si continua intr-un ritm extrem de rapid, astfel ca in vara anului viitor vom avea un excedent de cerere.

"Observam o reducere extrem de rapida a deficitului de cerere. La jumatatea anului viitor vom ajunge la un excedent de cerere, deviatia PIB se va inchide. Aceasta este estimarea noastra pe baza datelor din prezent privind evolutiile economice", a spus Isarescu.  

In plus, indicatorul sentimentului economic arata o imbunatatire foarte rapida, pe fondul reducerilor de taxe, iar increderea in economie arata ca nu exista o temere privind deflatia, chiar daca rata anuala a inflatiei este la -1,7%, subliniaza Isarescu.  

"Asteptarile pe termen lung raman in apropierea punctului central al tintei (2,5% - n.r,). Atat consumatorii cat si antreprenorii nu vad inca deflatie in Romania. Asta inseamna ca se realizeaza faptul ca inflatia in teritoriu negativ vine dintr-o masura fiscala. Daca ne uitam cat de repede a crescut cererea de consum observam ca nu exista temeri: se investeste, se consuma, publicul crede ca inflatia va reintra in tinta pe care noi o urmarim", a mai spus Isarescu.  

Potrivit guvernatorului, se remarca o crestere a cererii in toate sectoarele economice: comertul, cu cea mai rapida expansiune, dar si serviciile si comertul auto. Pe de alta parte, importul de utilaje, in special de tractoare, consemneaza o crestere extrem de rapida.  

Si investitiile se fac simtite in cererea de constructii, atat pe rezidential, cat si pe constructii ingineresti, a subliniat seful BNR, mentionand, in acest context, si revenirea creditului pentru investitii, in special cel imobiliar.  

Mugur Isarescu a indemnat la prudenta in privinta politicilor salariale, in special in sectorul bugetar.

"La sectorul bugetar, parca trebuie mai multa atentie. Castigul salarial brut este intr-o evolutie ascendenta vizibila din 2013 pana in prezent, ceea ce inseamna o cerere interna semnificativ in crestere", a spus seful bancii centrale.  

De asemenea, guvernatorul a atras atentia si asupra faptului ca salariile incep, din nou, sa creasca mai rapid decat productivitatea. "Daca pana spre vara anului 2014, productivitatea a devansat cresterea salariilor, incepe sa se formeze o diferenta negativa. Productivitate ramane sub cresterile salariale", a precizat Mugur Isarescu.