"România trebuie să recurgă în mod sistematic şi eficient la evaluarea impactului normativ şi la consultarea şi implicarea părţilor interesate în elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor. O evaluare cuprinzătoare a impactului taxei pe activele financiare ale băncilor este necesară pentru a asigura că beneficiile măsurii fiscale depăşesc costurile, având în vedere nu doar efectele potenţial negative asupra stabilităţii financiare şi asupra economiei, ci şi implicaţiile potenţiale pentru condiţiile de creditare ale băncilor şi pentru transmisia politicii monetare", se arată în avizul BCE cu privire la taxa pe activele financiare ale băncilor, publicat pe site-ul instituţiei financiare internaţionale.

Potrivit BCE, se impune o analiză cuprinzătoare a impactului asupra economiei României, având în vedere faptul că introducerea unor taxe ad-hoc asupra băncilor poate crea incertitudine în activităţile acestora şi în final poate prezenta riscuri pentru furnizarea de credite, ceea ce ar putea afecta creşterea pe termen lung din economia reală. BCE avertizează împotriva unor stimulente în creditare care să conducă la denaturări în ceea ce priveşte alocarea eficientă a ofertei de credite şi la dezechilibre sectoriale suplimentare în economia reală.

Referindu-se la faptul că Ordonanţa precede reduceri ale taxei pentru băncile care oferă credite sectorului real într-un volum sporit sau la marje reduse, BCE subliniază că orice măsură care urmăreşte să stimuleze activitatea de creditare, dacă nu este concepută în mod corespunzător, poate produce denaturări în alocarea creditului. "Aceste măsuri pot determina băncile să devină prea permisive în ceea ce priveşte normele de creditare ale acestora, pentru a atinge ţintele privind volumul creditării", subliniază BCE.

De asemenea, BCE susţine că taxa introdusă prin ordonanţa de guvern va avea în ansamblu un efect negativ asupra profitabilităţii băncilor. "Întrucât rezultatul reportat constituie o importantă sursă de capital, o taxă pe activitatea băncilor ar putea avea implicaţii care nu ar trebui neglijate asupra capacităţii lor de intermediere. Astfel, evaluarea impactului ar trebui să ţină seama şi de efectele de echilibru de ansamblu ale măsurii fiscale, mai ales într-o ţară care se bazează pe prezenţa intermediarilor străini, care pot evita mai uşor sarcina fiscală sporită prin realocarea geografică a activelor", susţine BCE.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă al ratei dobânzii pentru contractele de credit pentru consumatori, BCE subliniază că ordonanţa de guvern ar trebui să ia în considerare faptul ca datele de intrare bazate pe tranzacţii reale trebuie utilizate numai atunci când sunt suficiente şi corespunzătoare.

"În cazul în care datele bazate pe tranzacţii sunt insuficiente sau necorespunzătoare pentru a reprezenta în mod exact şi fiabil piaţa sau realitatea economică pe care indicele de referinţă este destinat să o măsoare, pot fi folosite şi date de intrare care nu sunt date de tranzacţie, inclusiv estimări de preţ, cotaţii şi cotaţii ferme sau alte valori", apreciază BCE.

De asemenea, BCE apreciază că ordonanţa de guvern nu specifică elemente esenţiale ale noului indice de referinţă, precum administratorul noului indice de referinţă, nici metodologia completă pentru stabilirea noului indice de referinţă sau momentul în care vor fi puse la dispoziţie aceste detalii.

"În cazul în care BNR ar urma să fie desemnată administrator, ordonanţa de guvern nu ar trebui să afecteze marja de apreciere a BNR privind elaborarea metodologiei de stabilire a noului indice de referinţă pentru a-i asigura acurateţea, integritatea şi fiabilitatea. În cazul în care băncile centrale furnizează indici de referinţă, este responsabilitatea acestora să stabilească proceduri interne corespunzătoare pentru a asigura acurateţea, integritatea, fiabilitatea şi independenţa acestor indici de referinţă, ţinând seama de cele mai bune practici internaţionale, acolo unde este relevant şi adecvat", se precizează în documentul menţionat.

În sfârşit, BCE subliniază că ar trebui consultată cu privire la proiecte de legislaţie naţională care conferă sarcini suplimentare BNR în aceasta privinţă.

La începutul lunii mai, Banca Naţională a României (BNR) a publicat noul indice referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, care este de 2,36% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul IV 2018.