"La această parte pozitivă - Europa vrea să-şi dezvolte anumite capacităţi (de producţie industrială, n.r.) şi partea de est a Europei este mai bine poziţionată să primească investiţii străine - partea cealaltă a monedei acestei regionalizări economice este şi o zonă protecţionistă pe care o vedem la nivelul (vestului, n.r.) UE şi în care ne vom încadra şi noi. De ce se teme Europa? De preluarea unor companii europene de companii din afara UE, de distorsionarea pieţei europene, pentru că vin companii din afara Uniunii Europene, care nu respectă aceleaşi reguli privind ajutoarele de stat şi blocarea subvenţiilor, şi atunci au avantaje faţă de companiile europene. Pe toată această zonă sunt în lucru măsuri la nivel european şi naţional, ca să facem mai dificile preluările de companii europene de către companii străine sau intrarea pe piaţă a unor companii non-europene. Şi noi vom fi parte din această tendinţă", a afirmat Bogdan Chiriţoiu, potrivit Agerpres.

Comisia Europeană a propus extinderea controlului asupra investiţiilor străine în blocul comunitar, arată un document consultat de Reuters, ca parte a eforturilor de a împiedica firmele din China să preia companii europene din diverse sectoare. Supervizarea investiţiilor străine în statele membre UE va începe în octombrie, iar Comisia Europeană propune extinderea controlului la noile proiecte din domeniul apărării, energiei nucleare şi comunicaţiilor prin satelit.

Documentul, care va fi adoptat dacă statele din blocul comunitar ajung la un acord, marchează primul pas al eforturilor UE de a rezista la concurenţa firmelor de stat din China, care vor să domine industria şi să absoarbă cunoştinţele europene. De asemenea, guvernele UE sunt frustrate că autorităţile de la Beijing nu au respectat anunţul de anul trecut privind deschiderea economiei.

În context, preşedintele Consiliului Concurenţei a arătat că România speră să atragă capacităţi de producţie europene relocate din Asia.

"Toţi încercăm să nu dispară locurile de muncă, în ideea că această criză va fi relativ de scurtă durată, şi atunci economia îşi poate reveni în linii mari la situaţia anterioară. Odată ce trecem însă de acest efort de salvare a tuturor, va trebui să realizăm că sunt evoluţii în economie, sunt sectoare care sunt cumva condamnate, dacă vreţi, de tehnologie, şi acolo trebuie să permitem să se producă o ajustare. Adică nu putem să sperăm că lucrurile vor merge exact la fel cum mergeau acum un an, după cum avem sectoare spre care trebuie să ne îndreptăm, unde vrem să vedem o dezvoltare. Acestea sunt sectoarele unde România are un potenţial pe care nu îl fructifică, dar sunt şi sectoarele unde putem să facem mai mult, unde avem un avantaj faţă de alte ţări şi putem să atragem investiţii. De aici interesul şi al nostru şi al altor state din zona de est a UE spre atragerea unor investiţii care se îndreaptă din afara UE în Europa", a explicat acesta.

În opinia acestuia, România va trebui să îşi scurteze lanţurile de producţie.

"Teza este că această criză a arătat vulnerabilitatea pe care o are Europa în faţa unor importuri din alte zone ale lumii şi atunci ideea e să ne scurtăm lanţurile de producţie şi să încercăm să avem mai multă producţie la nivelul Uniunii Europene. Şi noi, România, ca şi alţii, sperăm ca aceste capacităţi de producţie care ne aşteptăm să vină dinspre Asia spre Europa să fie localizate la noi. De văzut dacă putem să le facem mai bine ţintite, mai specifice din punct de vedere sectorial. Până acum, România nu a avut o politică industrială, nu a încercat să sprijine anumite sectoare, ci a avut o politică liberală, de a asigura aceleaşi facilităţi pentru toată lumea, şi lăsam piaţa să selecteze zonele de interes", a menţionat Bogdan Chiriţoiu.

Acesta a apreciat că, după experienţa pandemiei, economia naţională va lăsa locul economiei europene.

"Nu cred că această pandemie va schimba fundamental lucrurile, ci mai degrabă va accelera tendinţe care deja erau prezente. Şi aici două mi se par importante - una e creşterea aportului sectorului digital în economie şi a doua e o regionalizare a economiei. Deci, nu cred că vom vorbi atât de mult de globalizare, ci vom începe să ne limităm cumva la regiuni din economia globală, iar regiunea noastră este cea europeană, deci cred că vom vorbi mai mult de economie europeană decât de economie globală, în viitor. Nu naţională, însă, ci europeană. (...) Modul în care s-au comportat marile companii a fost o surpriză plăcută. Am văzut că, după surpriza iniţială, după ezitările iniţiale, sectoare mari din economie s-au putut ajusta repede, în principal zona de comerţ alimentar şi logistică, faptul că au fost refăcute lanţurile logistice, n-am ajuns să avem penurie de produse, după cum ne era frică, n-am avut creşteri foarte mari de preţuri pe zona de produse alimentare, acestea arată rezilienţa sectoarelor economice, care sunt dominate de jucători importanţi", a spus Chiriţoiu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei s-a declarat surprins de reacţia "foarte naţională" a Guvernului, în prima fază a pandemiei.

"Unde am fost ceva mai suprins în această criză este reacţia publică. Reacţia guvernamentală şi la noi şi în alte ţări a fost iniţial foarte naţională. Acest lucru ne-a arătat că, atunci când ne speriem, când vine un şoc, reflexul e să ne uităm la noi în ţară, la ce putem face noi aici şi mai puţin la ce putem face împreună cu alte ţări. Cred că ne-ar fi prins mai bine mai multă coordonare cu alte state, în fazele iniţiale ale crizei, în special cu Uniunea Europeană ne-ar fi prins bine, şi asta cred că e o lecţie pe care toată lumea o trage în momentul de faţă. Mişcarea, în toate discuţiile, e spre o mai mare implicare la nivelul Uniunii Europene şi, dacă ne uităm în istorie, aşa a avansat Uniunea Europeană, din criză în criză. În momentul când lucrurile nu merg bine, asta generează impulsul pentru a extinde sfera de intervenţie a Uniunii, deci faptul că vedem acum că UE probabil se va împrumuta, va mobiliza fonduri suplimentare şi îşi va creşte resursele avute la dispoziţie e un răspuns la această criză", a precizat el.