Întrebat dacă există un plan de retehnologizare a reactorului 1, Cosmin Ghiţă a răspuns afirmativ, precizând că această operaţiune va prelungi cu 30 de ani durata de viaţă a reactorului.

"Am aprobat în AGA, la finalul lui septembrie (2017 - n. r.) demararea acestui proiect. E clar că din punct de vedere economic proiectul are foarte multă logică. Practic, cu jumătate din costul unui reactor putem prelungi durata de viaţă a reactorului 1 cu 30 de ani. Această perspectivă de a mai prelungi cu încă 30 de ani durata de viaţă a unui reactor la un returner ascent dublu atrage foarte mulţi investitori. Conform strategiei adoptate în AGA, ne uităm la o închidere a reactorului între decembrie 2026 şi decembrie 2028. Ca orice operaţiune de retehnologizare, aceasta se planifică în mai mulţi ani şi are mai multe etape. Noi, momentan, suntem programaţi pentru finele etapei I, care înseamnă studiu de fezabilitate, planificare iniţială şi dezvoltarea strategiilor de contactare şi finanţare", a spus Ghiţă.

În ceea ce priveşte sursele de finanţare pentru realizarea acestui proiect, şeful Nuclearelectrica a menţionat că sunt luate în calcul diferite instrumente de finanţare, începând cu creditarea, până la o emisiune de obligaţiuni.

"(...) Evaluăm toate opţiunile şi în mod cert vrem să beneficiem de faptul că suntem o companie listată în conturarea strategiei noastre de finanţare. Dacă face sens la momentul respectiv, vorbim de faza aceasta I de planificare, care se va termina în 2021, deci mai sunt trei ani, vom lua în considerare diverse instrumente de finanţare, fie că vorbim de creditare, că vorbim de emisiune de obligaţiuni, acestea sunt opţiuni pe care le avem pe masă şi le evaluăm în funcţie de fluctuaţia şi apetitul pieţei pentru astfel de proiecte", a explicat el.

Cosmin Ghiţă a făcut referire şi la unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, spunând că negocierile cu partenerii chinezi sunt încă în curs.

"Suntem în negocieri cu partenerii chinezi în vederea definitizării şi parafării contului investitorilor. Operăm în baza unui mandat de negociere oferit de care Guvernul României şi înaintam în aceste discuţii, ca orice negociere care se desfăşoară pe o perioadă mai lungă de timp, sunt anumite divergenţe care trebuie uşor armonizate pentru a obţine o situaţie de win-win pentru ambele părţi", a menţionat acesta.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Robert Tudorache a afirmat, pe 8 ianuarie 2018, la Constanţa, că estimează anul 2020 ca fiind un termen realist pentru începerea de către investitorul chinez a lucrărilor de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala Nuclear Electrică (CNE) Cernavodă.

Tudorache a precizat că îşi doreşte ca în termen de şase luni să fie închisă faza de negociere cu investitorul pentru acordul de construire a reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă şi că, odată depăşită această etapă, lucrările ar putea să înceapă până în anul 2020.

La jumătatea anului 2017, statul român a reluat negocierile cu China General Nuclear Power Corporation (CGNPC) privind construirea la Cernavodă a reactoarelor 3 şi 4 de tip CANDU 6, cu o putere instalată de câte 700 MW. Parteneriatul dintre Nuclearelectrica şi CGNPC a debutat în noiembrie 2015 prin semnarea unui memorandum în valoare de 6,5 miliarde euro pentru dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.