"Astazi introduc o taxa de 25% pe profiturile obtinute de multinationale in Marea Britanie, dar care ies in mod artificial din tara", a anuntat ministrul de Finante George Osborne, fara sa ofere alte detalii legate de aceasta taxa.

Intre companiile vizate de noua taxa se numara companii tehnologice provenite din Silicon Valley, precum Google, Amazon si Apple, dar si operatorul de cafenele Starbucks.

Ministrul de Finante a facut anuntul in timpul discursului traditional de toamna referitor la buget si economie.

Osborne anuntase inca de la sfarsitul lunii septembrie, in timpul unei conferinte a Partidului Conservator, intentia de a face ca multinationalele care evita plata impozitelor sa plateasca. Aceasta taxa a fost supranumita "taxa Google", grupul american fiind in mod constant criticat pentru practicile agresive de optimizare fiscala.

Prin aceste practici fiscale agresive companiile profita de detaliile tehnice ale unui sistem fiscal sau de neconcordantele dintre doua sau mai multe sisteme in scopul reducerii obligatiilor fiscale.

"Numeroase companii mari din lume, in special cele din sectorul tehnologic, utilizeaza structuri create pentru a evita plata impozitelor. Nu este corect pentru companiile britanice si nici pentru britanici", a spus Osborne.

El a adaugat, in discursul sustinut cu mai putin de sase luni inainte de alegeri, ca mesajul sau este clar si anume ca impozitele trebuie sa fie mici dar sa fie platite.

Noua taxa ar trebui sa aduca venituri de 1 miliard de lire sterline (circa 1,26 miliarde de euro) in cinci ani, o contributie modesta, dar binevenita pentru guvernul britanic care face eforturi sa respecte obiectivul de reducere a deficitului bugetar.

Osborne a mentionat in discursul sau succesele recente ale Marii Britanii, care va inregistra in acest an o crestere economica estimata la 3% si de 2,4% in 2015 si un somaj de doar 6%, in timp ce tarile mari din zona euro se lupta cu stagnarea si riscul deflatiei.

Guvernul conservator nu a reusit insa sa respecte angajamentul de a echilibra bugetul in 2015, asumat la venirea la putere in 2010. Pentru acest an este anticipat un deficit bugetar de 5% din PIB, care este totusi jumatate din deficitul de peste 10% consemnat in 2010, care fusese umflat de masurile exceptionale de combatere a crizei financiare internationale.

Intre factorii mentionati de Osborne pentru a justifica nivelul inca ridicat al deficitului bugetar se numara stagnarea din zona euro, scaderea veniturilor din explotarea petrolului in Marea Nordului, din cauza declinului cotatiei titeiului, si incetinirea cresterii pietei imobiliare.