SNB a precizat ca anul trecut a inregistrat pierderi de aproximativ 20 de miliarde de franci in urma scaderii valorii rezervelor sale valutare, la care s-au adaugat pierderi de patru miliarde de dolari de pe urma reducerii pretului aurului, dar ca a castigat un miliard de franci de pe urma aprecierii rezervelor sale de franci.  

La inceputul lui 2015, SNB a luat prin surprindere pietele financiare, dupa ce a abandonat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro. Imediat dupa aceasta decizie francul s-a apreciat cu 40%, iar euro a atins un minim record de 0,8500 franci.

Ca urmare a aprecierii francului in raport cu euro, Banca Nationala a Elvetiei a inregistrat pierderi record de 50,1 miliarde franci in primul semestru din 2015, in conditiile in care euro are o pondere importanta in rezervele valutare de aproximativ 634 miliarde franci ale SNB.  

In pofida pierderilor anuale, Banca Nationala a Elvetiei a subliniat ca rezervele sale solide ii permit sa distribuie un dividend de 15 franci pe actiune precum si un miliard de franci catre catre autoritatile federale si cantoanele elvetiene.

La fel ca si majoritatea bancilor centrale, SNB are drept sarcina principala asigurarea stabilitatii preturilor si nu este obligata sa faca profit. Insa legal, SNB are statutul unei corporatii in care majoritatea actiunilor sunt detinute de Guvernul federal elvetian si cele 26 de cantoane. Exista, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privati care primesc dividende, dar care beneficiaza de drepturi de vot extrem de limitate.  

In 2014, Banca Nationala a Elvetiei a inregistrat un profit net record de 38,3 miliarde franci si a distribuit actionarilor sai dividende in valoare de doua miliarde.

In anul anterior, cantoanele si Guvernul elvetian nu au primit dividende de la BNS, pentru prima data dupa 1907, deoarece Banca Nationala a inregistrat in 2013 pierderi de 9,1 miliarde de franci, transmite Agerpres.