"Sunt discuţii care se desfăşoară cu Comisia Europeană legate de acordarea de ajutoare de stat pentru Complexul Energetic Oltenia, care e afectat de creşterea preţurilor la certificatele de emisie, şi de acordarea unui ajutor pentru Tarom. Tarom a avut o rezervă de vreo jumătate de miliard de dolari, a reuşit timp de zece ani să piardă cu regularitate câte 40-50 de milioane şi, după zece ani, evident că jumătatea de milion de dolari s-a terminat şi acum cere să fie salvată. Noi argumentăm Comisiei Europene că este pentru prima dată când Tarom primeşte ajutor de stat de când suntem membrii Uniunii. Nu se pot acorda ajutoare de stat decât o dată în zece ani, e adevărat. Deci, argumentaţia noastră către Comisia Europeană este că, de când am intrat în Uniune, este prima dată când se acordă ajutor de stat Tarom", a spus şeful autorităţii de concurenţă, potrivit Agerpres.

În viziunea lui Chiriţoiu, acordarea de ajutoare de stat nu garantează viitorul unei companii, însă trebuie luate măsuri ca, odată ce a ieşit din programul de restructurare, aceasta să funcţioneze corect în piaţă.

"Asta nu va garanta viitorul, dar trebuie să ne luăm măsuri să fie cât mai probabil ca aceste companii, odată ieşite din programul de restructurare, să funcţioneze, să fie viabile, să funcţioneze corect în piaţă. Avem o istorie care pare de succes - Oltchim - care, după ani de zile de restructurare, a fost vândută unui operator român. Ea funcţionează în momentul de faţă, achitându-şi obligaţiile către stat şi pare să funcţioneze în condiţii bune în piaţă", a subliniat Bogdan Chiriţoiu.

La audierile din cadrul comisiilor parlamentare, unde a fost avizat pozitiv pentru un nou mandate, ministrul propus al Economiei, Virgil Popescu, a spus că a aprobat printr-o ordonanţă de urgenţă acordarea unui ajutor Complexului Energetic Oltenia de 1,2 miliarde, care va intra în vigoare după aprobarea notificării de către Comisia Europeană.

"Am aprobat OUG acum două săptămâni cu privire la acest ajutor de stat cu clauză suspensivă, va intra în vigoare după aprobarea notificării de către Comisia Europeană. Am făcut notificare la Comisia Europeană, am avut discuţii la Bruxelles. Şi apoi acordăm acest împrumut de 1,2 miliarde, ajutor de salvare. Dacă acest împrumut nu va fi returnat în termen de şase luni de zile, aşa cum este un ajutor de stat de salvare în legislaţia europeană definit, atunci îl vom transforma într-un ajutor de restructurare”, a spus ministrul.

El a explicat în ce constă programul de restructurare. "Va înseamna că vom trece pe un program clar de decarbonare al Companiei Energetice Oltenia pentru că preţul certificatelor de CO2 nu-mi permite o activitate eficientă. Vom scoate practic din producţia de energie electrică pe bază de cărbune cam 1.350 de megawatti şi vom înlocui cu 1.450 de megawatti de producţie pe gaze şi 300 de megawatti producţia solară. Practic, Complexul Energetic Oltenia va avea o diminuare cu aproape 50% a emisiilor de CO2 în urma acestui program de restructurare”, a spus Virgil Popescu.

El a precizat că, în următorii patru ani, patru mii de angajaţi de la Complexul Energetic Oltenia vor ieşi la pensie. "Vorbeam, tot legat de CO2, că evident o trecere de la cărbune pe gaz presupune şi număr mai mic de oameni, de lucrători. Discutând cu directoratul Companiei Energetice Oltenia, i-am întrebat care este prognoza de pensionare a oamenilor din Complexul Energetic Oltenia şi mi-au zis că în următorii patru ani de zile 4.000 de oameni vor ieşi pe cale naturală la pensie. Practic, vom avea şi o restructurare naturală”, a explicat ministrul.

În ceea ce privește operatorul aerian de stat, Guvernul a adoptat în ianuarie un memorandum prin care a decis să ajute Tarom după doi ani dezastruoşi. În 2018 a compania avut pierderi de 45 de milioane de dolari, iar anul trecut de 48 de milioane de dolari.

Dacă nu primeşte banii până în martie, operatorul nu va avea fonduri să-şi plătească furnizorii. Până la insolvență ar mai fi un singur pas. Pentru a primi ajutorul, România trebuie să notifice Uniunea Europeană. Banii vor fi împrumutaţi de la Trezorerie, dar abia după ce va Bruxelles-ul va fi de accord.

Tarom va primi de la statul roman 46 de milioane de dolari, iar banii vor fi suficienţi pentru a funcţiona 6 luni. În acest timp conducerea companiei trebuie să elaboreze un plan de restructurare. Acest plan de restructurare va fi trimis la Comisia Europeană.

Dacă Bruxelles-ul va accepta şi planul de restructurare, înseamnă ca operatorul va primi în plus încă 100 de milioane de dolari. Astfel, ajutorul dat de statul român ajunge la aproape 150 de milioane de dolari nerambursabili. La care Tarom trebuie să adauge încă 150 de milioane de euro din credite proprii.