Grecia are nevoie de 136 miliarde euro in cadrul noului acord cu UE si FMI, pe langa cele 34 miliarde euro inca nedistribuite din pachetul de imprumuturi convenit in 2010, potrivit datelor Financial Times.

Suma depaseste cu 6 miliarde euro valoarea acordului convenit in octombrie, iar Germania, Olanda si Finlanda au insistat ca pachetul de finantare sa nu depaseasca 130 miliarde euro.

Ministrii Finantelor din zona euro, care ar trebui sa aprobe luni cel de-al doilea pachet de finantare externa a Greciei, spera ca BCE va contribui la efort prin renuntarea la o parte din profiturile pe care ar trebui sa le incaseze conform detinerilor de obligatiuni ale statului elen, masura fata de care institutia s-a aratat deja deschisa.

Surse oficiale au declarat ca ministrii vor discuta de asemenea o posibila contribuitie din partea bancilor centrale nationale din zona euro, ale caror portofolii de obligatiuni de stat grecesti ar putea fi incluse in schema de preschimbare de obligatiuni care urmeaza sa fie efectuata in paralel cu primele etape ale celui de-al doilea acord.

In forma actuala, schema vizeaza datorii de 200 miliarde euro ale Greciei.

Participarea bancilor centrale la acord prin aceste masuri ar ajuta guvernele din zona euro si FMI sa mentina contributiile proprii la un total de maximum 130 miliarde euro - suma stabilita in octombrie.

De asemenea, implicarea bancilor centrale ar cobori gradul de indatorare al Greciei pana in 2020 spre 120% din PIB, nivelul maxim considerat de FMI sustenabil.

Intr-o conferinta telefonica purtata duminica seara, oficialii ministerelor de Finante din zona euro au continuat discutiile privind conditiile in care va fi efectuata restructurarea datoriilor Greciei - inclusiv cresterea pierderilor impuse detinatorilor privati de obligatiuni - si au incercat sa gaseasca solutii pentru reducerea costurilor totale ale celui de-al doilea acord.

Insa mai multi oficiali europeni au indicat ca intalnirea de luni va rezulta cel mai probabil intr-o intelegere. "Nu cred ca exista o majoritate care vrea sa mearga in alta directie, pentru ca ar fi un drum extrem de anevoios si ar costa foarte, foarte multi bani", a declarat ministrul austriac al Finantelor Maria Fekter.

Ministrul francez al Finantelor Francois Baroin a declarat luni dimineata ca toate conditiile necesare unei intelegeri sunt indeplinite.

"Toate elementele sunt la locul lor, in privinta bancherilor, creditorilor din sectorul privat si celor din sectorul public, statelor si bancilor centrale", a afirmat el la postul de radio Europe 1.

Contributia FMI la noul acord va fi mult mai redusa decat se anticipa initial. Datele obtinute de FT arata ca Fondul va participa cu doar 13 miliarde euro la cel de-al doilea pachet de finantare externa a Greciei, fata de o treime din suma in cazul acordurilor Irlandei si Portugaliei, respectiv primului program cu Grecia.

Reducerea contributiei a avut loc in urma presiunilor exercitate de SUA si marile economii emergente pentru scaderea expunerii FMI pe Grecia, potrivit unor surse oficiale apropiate negocierilor.

Astfel, FMI va crea un nou acord cu Grecia pentru suma de 13 miliarde euro, la care se vor adauga cele 10 miliarde euro inca nedistribuite din vechiul acord, cu o perioada de rambursare de 10 ani, in loc de 5 cat era prevazut in programul din 2010.

Pachetul de salvare a Greciei de la faliment, in valoare de 170,5 miliarde euro, nu include cele 35 miliarde euro care vor fi puse deoparte temporar pentru a asigura finantarea bancilor grecesti dupa ce guvernul de la Atena va fi declarat in default selectiv in urma restructurarii datoriei de stat.

Cel de-al doilea acord include suma de 35,5 miliarde euro care va trebui platita detinatorilor privati de obligatiuni grecesti in cadrul schemei de restructurare - in primul rand, o plata directa de 30 miliarde euro, probabil in numerar sau obligatiuni emise de Fondul European de Stabilitate Financiara sau Mecanismul European de Stabilitate in schimbul stergerii a 100 miliarde euro din datoriile Greciei. Celelalte 5,5 miliarde euro reprezinta dobanzile inca datorate in contul obligatiunilor existente, insa se discuta eliminarea acestei creante.

Cum s-au gandit liderii din zona euro sa salveze Grecia

Ministrii Finantelor din zona euro vor discuta crearea unui cont escrow pentru fondurile din pachetul de finantare externa a Greciei, a declarat miniZona euro ar putea apela la bancile centrale pentru a reduce costurile legate de salvarea Grecieitrul austriac al Finantelor, Maria Fekter, citata de Reuters.

Fekter a afirmat totodata, la un post de radio, ca ministrii mai trebuie sa puna la punct o chestiune politica in privinta Greciei, respectiv cine va supraveghea implementarea celui de-al doilea acord de finantare externa, de 130 miliarde de euro.

Intrebata daca se pregateste infiintarea unui cont de escrow pentru a asigura utilizarea corecta a finantarii externe, Fekter a spus: "Este o varianta pregatita la nivel tehnic. Ministrii Finantelor vor discuta intens aceasta optiune la intalnirea de luni. Sunt pentru un astfel de cont".

Ministrii Finantelor din zona euro par pregatiti sa aprobe cel de-al doilea acord de finantare externa a Greciei, dupa numeroase amanari si negocieri dure, sperand sa se apropie astfel de solutionarea crizei datoriilor de stat din zona euro.

Fekter a subliniat ca zona euro va supraveghea atent cheltuirea banilor distribuiti Greciei in cadrul acordului, insa a exclus ideea desemnarii unui "comisar" care sa se ocupe de buget in locul guvernului de la Atena.

"Nu poti uzurpa suveranitatea parlamentelor pe chestiuni de buget (...) Insa poti foarte bine sa pui anumite conditii in schimbul ajutorului pe care il oferi si sa te asigura ca aceste conditii vor fi indeplinite. Am vazut in ultimul timp ca este nevoie de o supraveghere stricta in cazul Greciei", a aratat oficialul austriac.

Ea a subliniat faptul ca nu se pune problema excluderii Greciei din zona euro.

Citeste si:

Comisar UE: "Grecia sa nu mai caute tapi ispasitori si sa munceasca mai mult pentru a-si reveni"