Un om de afaceri a devenit milionar din "Rabla"
Profiturile vanzarilor de masini din programul Rabla s-au impartit in ultimii ani la sute de dealeri auto. Cealalta fata a programului, casarea si reciclarea rablelor, are insa si ea milioanele si milionarii ei. Dintre acestia din urma, Mihai Sofian a avut cel mai mult de castigat si nu a lasat sa treaca niciunul dintre ultimii sase fara sa aiba profit net.
Telefonul lui Mihai Sofian suna din cinci in cinci minute. Nu raspunde la fiecare apel. Se uita la telefon in liniste - nu are nici Blackberry, nici iPhone, ci un Nokia E52, suficient de nou pentru a fi in pas cu tehnologia - si da din cap cantarind daca sa sune sau nu inapoi mai tarziu. Zambetul de ardelean si gesturile molcome il parasesc arareori si asta e chiar de mirare pentru un om de afaceri renumit pentru miscarile rapide pe care le-a facut in business si pentru modul cum a devenit unul dintre cei mai importanti membri ai comunitatii care a facut afaceri prin programul guvernamental Rabla.
Businessul Rematholding a fost fondat la finele anului 2003 de Mihai Sofian (57 de ani), care lucreaza in industria metalurgiei de mai bine de 30 de ani: "In 1979 m-am angajat in acest domeniu. Eu sunt politehnist si sunt dintre putinii care au lucrat si in productie. Am fost sef de sectie, sef de atelier si director comercial in aceasta industrie", spune Sofian.
Mihai Sofian a absolvit Metalurgia la Politehnica, specializarea metale neferoase. Dupa ce a terminat facultatea, s-a angajat direct la Neferal, singura intreprindere de prelucrare a neferoaselor din Romania, unde a lucrat 19 ani. "Am inceput cu cupru, aluminiu, plumb si am lucrat in toate sectiile. Am coordonat, am condus si 800 de oameni la un moment dat. Mi-a folosit: acum am 403 angajati la cele patru unitati", povesteste Mihai Sofian. In anii '90, era promovat ca director comercial al Neferal. I se propusese pozitia de inginer-sef al uzinei, al doilea loc in ierarhie, pozitie pe care insa a refuzat-o. "Acolo primeai intai marfa, dupa care faceai lingouri, aliaje. Cei buni erau la cuptoare, cei slabi la sortare. Asa era atunci. Sortarea era un mic remat. Pentru mine rematul nu e o provocare. Este doar o anexa la ce faceam inainte", isi aminteste acum seful Rematholding. Urmatorii sapte ani a lucrat intr-o multinationala, tot din acest domeniu, unde a dezvoltat businessul de la zero. Fiind concurent acum cu firma respectiva, nu vrea sa-i spuna numele: "business is business", scrie Business Magazin.