"La această oră, România şi Europa nu se află în situaţia de a se bloca sau de a intra în criză alimentară. Coridoarele "verzi" de transport al alimentelor şi al inputurilor funcţionează. Noi monitorizăm zilnic stocurile, cât şi preţurile, dar mai ales problemele pe care agricultorii şi cei din industria alimentară le au, pentru că am creat o platformă de comunicare încă din prima zi cu tot ce înseamnă mediu asociativ şi în timp real ştim exact care sunt problemele apărute şi încercăm să le rezolvăm punctual. Chiar ieri (miercuri, 1 aprilie, n.r.) am avut o întâlnire la nivelul Guvernului cu tot ceea ce înseamnă mediul asociativ din agricultură şi industria alimentară unde fiecare a venit şi a prezentat problemele şi soluţiile pe care le gândesc ca în viitor să nu se întâmple ce prevesteau cele trei organizaţii mondiale, că s-ar putea ajunge şi la o criză alimentară. Sperăm să nu ajungem acolo", a afirmat Oros, potrivit Agerpres.

Ministrul de resort a punctat faptul că toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs trebuie să se aşeze la masă şi să-şi negocieze marjele de profit, astfel încât să rămână pe piaţă în timpul acestei crize.

"Cele trei organizaţii (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, Organizaţia Mondială a Comerţului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, n.r.) atrag atenţia că ar putea apărea o criză alimentară pe fondul unui comportament de consum bazat pe frică şi insecuritate. Noi tocmai acest lucru trebuie să-l prevenim, să nu agităm prea mult oamenii, să monitorizăm tot ce se întâmplă atât la nivel european, cât şi la nivel naţional privind activitatea din agricultură şi din industria alimentară. De la început am făcut un apel la calm, la responsabilitate, la omenie între toţi actorii, atât producători mici şi mari, cât şi procesatori mici şi mari, cât şi comercianţi. Am spus că, pentru a menţine nişte preţuri rezonabile suportabile de către populaţie şi pentru a fi suficiente alimente pe rafturile magazinelor şi în pieţe, este nevoie să se aşeze la o masă toţi cei care sunt pe o anumită filieră de produs şi să-şi negocieze între ei marjele de profit, astfel încât să rămână toţi pe piaţă în timpul acestei crize", a spus oficialul.

Acesta a adăugat că primii afectaţi de o decizie a statului privind fixarea preţului la raft ar fi producătorii şi procesatorii mici din România.

"Dacă statul vine şi, în mod arbitrar, fixează preţul la raft, primii care sunt afectaţi sunt producătorii şi procesatorii mici, adică cei din România. Comercianţii sunt ultimii care vor fi afectaţi. Nu avem niciun interes să scoatem de pe piaţă exact producătorii şi procesatorii mici. Drept pentru care am făcut un apel la calm, să rămână deschise pieţele agroalimentare, în aşa fel încât ei să-şi poată vinde mărfurile. Am făcut şi acea platformă în care pot să-şi expună cantităţile şi datele, în aşa fel încât retailerii care au o oarecare îngreunare în transportul importurilor şi mai ales al produselor pe care acum producătorii le au din abundenţă, să pună pe raft şi produse româneşti proaspete. Aici mă refer, în primul rând, la zarzavaturi şi la legume. În mare parte se întâmplă acest lucru", a susţinut Adrian Oros.

Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au subliniat, recent, într-un comunicat de presă comun, că incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate provoca un val de restricţii la export şi ar putea genera o penurie pe piaţa mondială, iar astfel de reacţii pot modifica echilibrul dintre oferta alimentară şi cerere, ducând la creşterea preţurilor şi creşterea volatilităţii acestora.

"Am aflat din crizele anterioare că astfel de măsuri sunt deosebit de dăunătoare pentru statele cu venituri mici şi cu deficit alimentar şi pentru eforturile organizaţiilor umanitare de a achiziţiona alimente pentru cei care au nevoie disperată de acestea. (...) Trebuie să ne asigurăm că răspunsul nostru la COVID-19 nu creează, în mod involuntar, penurii nejustificate de produse esenţiale şi exacerbează foamea şi malnutriţia", se notează în informarea celor trei organizaţii.

Potrivit sursei citate, odată cu adoptarea unor măsuri care vizează stoparea accelerării pandemiei COVID-19 sunt necesare şi măsuri de minimizare a efectelor potenţiale asupra ofertei de alimente sau a consecinţelelor neintenţionate asupra comerţului mondial şi securităţii alimentare.

Totodată, Asociaţia Pro Consumatori (APC) solicită Guvernului îngheţarea preţurilor la produsele agroalimentare care formează coşul de consum al populaţiei corespunzător unui trai de subzistenţă, pe o durată de un an.

"Având în vedere îngrijorările care există vis-a-vis de continuarea creşterii preţurilor, experţii Asociaţiei Pro Consumatori au înţeles dificultăţile financiare cu care se confruntă atât executivul ţării, cât şi societăţile comerciale din domeniul agroalimentar în această perioadă de criză generată de epidemia COVID-19, drept pentru care propunem Guvernului României îngheţarea preţurilor la produsele agroalimentare necesare unui trai de subzistenţă pentru o perioadă de 12 luni. În opinia nutriţioniştilor americani, o femeie adultă care nu depune eforturi fizice deosebite are nevoie zilnic de un aport caloric cuprins între 1.200 - 1.600 de calorii, pentru a-şi menţine sănătatea şi greutatea optimă, în timp ce un bărbat sedentar are nevoie de 1.600 - 2.400 de calorii/zi", sunt de părere reprezentanţii Asociaţiei, într-un comunicat de presă.