Aurelia Visinescu s-a inscris la Facultatea de Horticultura cu gandul sa cultive flori, dar in cei patru ani a cunoscut vinul. I-a placut atat de mult domeniul, incat a vrut sa cunoasca totul despre aceasta stiinta. Asa se face ca, la vremea respectiva, era una dintre putinele femei inginer oenolog din Romania. Acum spune ca sunt mai multe femei oenolog, dar ea este singura care are si propria companie in domeniu, dupa cum ii place sa glumeasca.

"Oenologul este cel ce face vinul, este omul din spatele sticlei de vin, care trebuie sa aiba cunostinte din toate domeniile – microbiologie, chimie, agricultura, si pana la cunostinte economice, care sunt destul de neglijate in Romania. Pentru ca nu este suficient sa faci un vin bun, trebuie sa-l faci si la cel mai bun cost", spune Aurelia Visinescu.
 


Dupa terminarea facultatii, in 1993, a avut norocul sa se angajeze intr-una dintre cele mai mari companii care exporta vin romanesc. Spune ca a avut noroc pentru ca, la vremea respectiva, era un domeniu restrictiv, in care era greu de patruns, aproape tot sectorul era de stat si inclusiv anuntul de angajare se adresa unui barbat.
 

Daca as fi stiut de la inceput in ce ma bag, renuntam, dar daca as lua-o de la capat as face exact acelasi lucru.

Dar acest inceput i-a fost de bun augur, pentru ca i-a dat posibilitatea sa se specializeze in strainatate, sa faca stagii de practica in Africa de Sud si in Australia – noile revelatii in materie de producere a vinurilor, si sa invete tot ce se putea in domeniu.
 

Daca n-ar fi fost fondurile UE, n-ar fi construit afacerea

Cu acest bagaj de cunostinte a facut trecerea catre o alta companie privata, cu capital britanic, dar in acelasi timp a inceput sa-i incolteasca in minte si ideea unei afaceri pe cont propriu. Si pentru ca avea o ruda care se oferise sa-i acorde sprijin financiar, in 2003 ideea se conturase deja din ce in ce mai bine si a inceput lucrul la un proiect pe fonduri europene.
 
"Daca nu ar fi fost fondurile europene, nu as fi pus pe picioare aceasta afacere, dar daca ar trebui sa le accesez din nou acum, nu stiu daca as mai apela la ele", spune Aurelia Visinescu, punctand dificultatea cu care a accesat banii de la UE. "La vremea aceea, lucrurile erau mai usoare, nu mi-a fost foarte greu, apoi insa a fost din ce in ce mai greu. La al doilea proiect am asteptat un an aprobarea si inca patru luni rezolvarea contestatiei, pentru ca mi-au considerat unele cheltuieli neeligibile si am luptat pentru fiecare banut. Am pierdut prea mult timp si nervi, pe care le-as fi putut folosi pentru cresterea afacerii", explica femeia de afaceri.
 
Pe de alta parte, Visinescu recunoaste ca fondurile europene sunt foarte utile pentru un start-up. Asta in conditiile in care exista bani de cofinantare.
 
Primul pas in demararea afacerii a fost achizitionarea unei crame in Sahateni – satul in care facuse prima recolta dupa ce se angajase la compania de export, crama construita inainte de colectivizare, fost sediu de IAS in perioada comunista, si pe care a pastrat-o in mare parte.
 
"Investitia initiala pe care am facut-o a fost de 1,2 milioane de euro, din care 50% a fost contributia proprie. 400.000 de euro i-am luat de la banca, convingandu-i CV-ul meu si planul de afaceri facut de mine. Nu stiu care banca ar mai da in ziua de astazi aceasta suma in aceste conditii" isi aminteste Aurelia Visinescu.
 

La inceput au fost un laptop, un birou gol si un plan de afaceri

Desi depusese proiectul pentru fonduri UE in 2003, a ramas angajata pana in 2005, pentru ca "nu sunt un om foarte curajos, ma bazez intotdeauna pe lucruri palpabile, imi place sa am pamantul sub picioare". In 2006, insa, a fost nevoita sa renunte la serviciu, pentru ca avea termen limita de finalizare a proiectului SAPARD, astfel ca pana in septembrie a finalizat partea de procesare si a strans prima recolta – 600 de tone de struguri, pe care i-a cules impreuna cu membrii familiei, care nu stiau absolut nimic despre producerea vinului.
 
Toata investitia initiala a fost facuta din fonduri de la UE, inclusiv replantarea vitei de vie, iar restul din reinvestirea profitului. In total, a investit 5 milioane de euro pana in prezent.
 

Nu sunt un om foarte curajos, ma bazez intotdeauna pe lucruri palpabile, imi place sa am pamantul sub picioare.

Primul vin a intrat la vanzare la sfarsitul anului 2007, sub brandul Divin, insa a fost un esec si Aurelia Visinescu are puterea sa recunoasca acest lucru: "Cei care vor sa se lanseze in afaceri trebuie sa admita faptul ca nu le pot face singuri pe toate. Exista o vorba plina de intelepciune: sa nu te scumpesti la tarate. Asta am facut atunci, acum mi-am invatat lectia."
 
Primul esec, datorat pe de o parte si momentului prost de intrare pe piata, care a coincis cu debutul crizei, a adus si primele momente limita: "Am avut perioade in care nu aveam bani sa platesc muncitorii sau factura la electricitate. Asteptam ziua de salariu a sotului, pentru a trage banii de pe card ca sa-mi platesc datoriile. Castigasem multe medalii la concursuri cu vinul meu, dar n-am avut o strategie buna de marketing. <O sa mori cu medaliile de gat!>, imi spuneau prietenii", isi aminteste Aurelia Visinescu.
 
Ce a facut-o sa mearga mai departe? "Prima conditie ca sa mergi mai departe este sa iti placa ceea ce faci. Daca nu iti place, nu are rost sa continui. In campanie, imi pun cizmele de cauciuc si ma implic total in procesul de vinificatie, cot la cot cu angajatii mei, stiu sa folosesc utilajele si toata perioada de recolta mi-o petrec la Sahateni. Trebuie sa te adaptezi, sa dai tot ce nu ai facut bine la spate si sa privesti in viitor, sa gasesti o solutie. Tot timpul am avut convingerea ca voi gasi o solutie si asa s-a intamplat", spune femeia de afaceri.
 
Asa cum a fost surprinsa de esec la prima incercare, la fel a fost surprinsa si de succes, la a doua. Din 2010 s-a rebranduit si-si vinde vinurile sub propriul nume: Aurelia Visinescu.
 

Peste jumatate din vinurile marca Aurelia Visinescu merg la export

Sauvignon Blanc, Chardonnay, Feteasca Alba sau Neagra, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Tamaioasa sunt doar cateva dintre soiurile din care a pus in vanzare in jur de 25 de vinuri, in patru game diferite: Nomad, Artisan, Karakter si Anima, in care intra doar vinurile din anii foarte buni. De pe cele 70 de hectare de vita de vie, din care 50 au fost reinnoite cu soiuri nobile, a recoltat anul trecut 350 de tone de struguri, procesand in total 700 de tone de struguri, iar producatia de vin a fost de 400.000 de litri.
 
Aurelia Visinescu spune ca scopul este sa se mute pe segmentul premium, iar cea mai dificila parte a afacerii este vanzarea. "Costurile de vanzare sunt foarte mari, in special in retail, de aceea intentionam sa mizam mai mult pe HORECA. Iar in HORECA, pentru a fi vandut, trebuie ca produsul sa fie de calitate." La intrebarea "De ce nu va deschideti propriile magazine?", Aurelia Visinescu raspunde: "Pentru ca vreau sa fac vin, deschiderea de magazine este o alta afacere."

Piata care merge cel mai bine acum este China, iar trendul este ascendent.

Mai mult de jumatate din vinurile marca Aurelia Visinescu merg la export, din Europa si pana in China, Japonia, Taiwan, Malaezia, Coreea, Canada, SUA si chiar Brazilia.
 
"Piata care merge cel mai bine acum este China, iar trendul este ascendent, se vand volume foarte mari. Din Statele Unite avem semnale foarte bune, desi abia am intrat, iar urmatoarea tinta este Rusia, unde nu suntem prezenti inca, dar care este, de asemenea, o piata promitatoare", spune femeia de afaceri.
 

Rabdare si viziune pe termen lung, cuvintele cheie pentru cei care vor sa faca vin

Cat despre locul Romaniei intre marii producatori de vinuri din lume, Aurelia Visinescu spune ca tara noastra nu este foarte cunoscuta, dar lucrurile incep sa se schimbe.
 
“Romania nu exporta foarte mult, pentru ca se consuma intern suficient. Pe de alta parte, daca imediat dupa revolutie exportam mult, dar la calitate proasta, acum exportam putin, la calitate net superioara. Iar in ultima perioada se observa o efervescenta pe acest segment, au aparut multi producatori, care fac vinuri de calitate. De cealalta parte, gustul consumatorilor se educa. Pe masura ce creste puterea de cumparare si au acces la produse de calitate, li se dezvolta si gustul pentru produse de calitate", spune Visinescu, adaugand ca nu o sperie competitia, ba mai mult, o va face si mai buna.
 
Planurile de viitor nu vizeaza extinderea, ci mai degraba cresterea calitatii. Vrea, de asemenea, sa investeasca in oenoturism (posibilitatea de petrecere a timpului liber la podgorie, cu degustare de vinuri). Pe cei care vor sa inceapa o astfel de afacere ii sfatuieste sa se inarmeze cu rabdare, in primul rand, pentru ca pot trece si 10 ani pana la obtinerea primului profit si sa aiba o viziune pe termen lung. "Daca as fi stiut de la inceput in ce ma bag, poate ca renuntam. Daca ar fi sa o iau de la capat, as face exact acelasi lucru. Obisnuiam sa imi fac planul pe termen scurt, pentru ca daca gandeam pe termen lung, intram in panica, desi intotdeauna am stiut unde vreau sa ajung", spune Aurelia Visinescu.
 
Cand nu este la Sahateni sau la biroul din Bucuresti, ii place sa viziteze locuri vechi, sa creasca flori si sa o iubeasca pe fiica ei de aproape 3 ani.
 

Meet the WOMAN! Evenimente de Business la Feminin

Femei in Afaceri a organizat o sesiune de sase intalniri de Business la Feminin in perioada 25 septembrie-4 decembrie 2012. Proiectul Meet the WOMAN! s-a adresat femeilor care sunt la inceputul vietii profesionale, antreprenoarelor sau celor care sunt specialiste intr-un domeniu de activitate.
 
La cele sase intalniri au fost invitate Amalia Sterescu, Outsourcing & Management Consultant, Eliza Rogalski, CEO Tempo Creative Group, Camelia Sucu, Owner Class Living, Mihaela Feodorof, Owner Yourway Counseling, Virginia Otel, Deputy General Manager Garanti Leasing si Aurelia Visinescu, Owner Domeniile Sahateni.
 
Seria de conferinte va fi reluata in primavara anului viitor.