Sarbatoarea Sanzienelor este legata de credinte, ca cea ca jocul ielelor il va lasa mut sau nebun pe cel care ii este martor in noaptea de dinainte, si practici precum folosirea florilor cu acealsi nume pentru bunastare, dar si aflarea alesului.

Sanzienele sau Dragaica, celebrate pe 24 iunie, reprezinta o sarbatoare a iubirii si fertilitatii, legata de o serie de ritualuri pentru sanatatea oamenilor si belsug in gospodarie, dar si de practici ale fetelor pentru a-si afla sortitul si momentul in care se vor marita.

 

Sarbatoarea Sanzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeita Diana, numele de Sanziana, asa cum este cunoscuta sarbatoarea autohtona in special in Ardeal, provenind din "Sancta Diana", in timp ce in Muntenia si Oltenia se sarbatoreste Dragaica, dupa numele slav. Dupa unii specialisti, sarbatoarea isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui, sanzienele fiind adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora.

 

In traditia crestin ortodoxa, 24 iunie este ziua nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, adus pe lume la batranete de Elisabeta, eveniment ce pregateste minunea nasterii Mantuitorului dintr-o fecioara.

 

Sarbatoarea Sanzienelor este considerata a fi si momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar si de descantec. Astfel, in Noaptea de Sanziene, femeile merg sa culeaga flori si ierburi, care vor fi folosite contra bolilor si altor rele.

 

Legendele spun ca sanzienele, niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii, se prind in hora si dau puteri magice plantelor. Aceste zane bune, daca sunt sarbatorite cum se cuvine, fac culturile sa rodeasca, dau prunci sanatosi femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele si tamaduiesc bolnavii. In schimb, daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara si devin asemenea zanelor rele cunoscute in popor drept iele sau rusalii.