La 10 zile după unele dintre cele mai dramatice episoade de maree înaltă înregistrate în ultimele decenii, oraşul Veneţia a fost vizat de un nou fenomen de "aqua alta" duminică dimineaţă, cu un maxim de 130 de centimetri peste nivelul mediu al mării, departe totuşi de recordul istoric de 187 de centimetri (cel mai ridicat nivel de după 1966) înregistrat pe 12 noiembrie şi care a devastat oraşul.

 

Imaginile prezentate de posturile de televiziune au arătat mai multe persoane aflate în Piaţa San Marco, cel mai jos punct din Cetatea Dogilor, cu apa care depăşea nivelul genunchilor. Apa a scăzut considerabil la jumătatea zilei de duminică.

 

Un protest va avea loc duminică după-amiază în Veneţia la îndemnul colectivului No Grandi Navi (Nu pentru navele mari) pentru a denunţa lipsa de acţiune a autorităţilor italiene în faţa calamităţilor care ameninţă oraşul Veneţia, o veritabilă bijuterie culturală şi arhitectonică inclusă de UNESCO pe lista patrimoniului mondial.

 

"Să salvăm Veneţia de pacheboturi, de proiectul MOSE, de modificările climatice şi de primarul său!" este tema acestui miting, ai cărui organizatori solicită de mai mulţi ani interzicerea circulaţiei navelor de croazieră în laguna italiană.

 

Manifestanţii cer şi un moratoriu pentru proiectul MOSE (Moise în limba italiană şi acronim pentru Modulo Sperimentale Elettromeccanico - n.r.), un sistem anti-inundaţii aflat încă în stadiul de construcţie.

 

Lansat în 2003 şi întârziat din cauza unor defecţiuni şi a unor anchete de corupţie, proiectul MOSE se bazează pe 78 de diguri flotante care se ridică şi barează accesul apelor în lagună în cazul creşterii nivelului Mării Adriatice cu până la trei metri.

 

Mai multe teste recente au permis identificarea unor vibraţii şi a unor materiale ruginite, dar, potrivit Guvernului italian, proiectul este "construit în procent de 93%" şi va fi finalizat în primăvara anului 2021.

 

Pagubele provocate de mareea înaltă din 12 noiembrie sunt încă dificil de evaluat cu exactitate, dar, potrivit primelor estimări ale autorităţilor italiene, citate de presa naţională, cererile de despăgubiri ar putea să ajungă la nivelul de 1 miliard de euro.