"Comitetul va analiza, in cazul confirmarii unui pericol potential sau dovedit pentru valoarea universala exceptionala, inscrierea Marii Bariere de Corali pe lista patrimoniului mondial in pericol", se afirma in documentul citat.

 

In decizia sa, Comitetul UNESCO spune ca a luat nota cu mare ingrijorare de recentele proiecte adoptate de Guvernul australian ce vizeaza dezvoltarea industriala in zonele de coasta si regreta adoptarea de catre Australia a unui proiect de deversare a 3 milioane de metri cubi de materiale scoase prin dragare de pe fundul marii in acele teritorii, inainte de a realiza o evaluare generala a celorlalte optiuni.

 

UNESCO a prevenit Guvernul de la Canberra ca, fara adoptarea unor masuri decisive pentru limitarea dezvoltarii industriale pe litoral si pentru cresterea calitatii apelor din jurul Marii Bariere de Corali, aceasta va fi inscrisa pe acea lista.

 

Guvernul australian a autorizat recent extinderea unui port specializat in exportul de carbune, iar conducerea parcului marin al Marii Bariere de Corali a aprobat deversarea a trei milioane de metri cubi de deseuri rezultate in urma operatiunilor de dragare in apele parcului.

 

Inscrisa in patrimoniul mondial de catre UNESCO in 1981, Marea Bariera de Corali se intinde pe o suprafata de aproximativ 345.000 de kilometri patrati de-a lungul coastei orientale australiene si reprezinta cel mai vast ansamblu coralier din lume, cu peste 3.000 de sisteme recifale si sute de insule tropicale.

 

Reciful a pierdut peste jumatate din corali pe parcursul ultimilor 27 de ani din cauza factorilor meteorologici (furtuni), climatici (incalzire globala) si industriali (poluare).