Un roman arunca anual 250 kg de alimente, peste media europeana |
||
Risipa de hrana in Romania a devenit o problema sociala majora, datele statistice evidentiind faptul ca aruncam anul circa 250 kg de alimente pe cap de locuitor, a declarat miercuri Teodor Mitrana, director al Asociatiei MaiMultVerde, cu ocazia lansarii proiectului "Romania impotriva risipei de hrana".
El a spus ca aceste date situeaza tara noastra peste media europeana - 150 kg de alimente aruncate pe cap de locuitor. "Vrem sa dam startul unui proiect cofinantat cu fonduri elvetiene prin programul de cooperare cu Romania si ne propunem sa facem un studiu legat de ceea ce inseamna risipa alimentara, sa identificam solutii de stopare a acestei probleme. Nu exista inca la nivel national date statistice pe acest subiect, ceea ce se stie este la nivel european, nu exista o lista clara a barierelor pe care le intampina toti membrii lantului valoric, de la producatori la cumparatori, in prevenirea si reducerea acestei risipe alimentare. (...) Trebuie sa vedem de ce schimbari este nevoie in Romania", a afirmat Mitrana, subliniind ca datele cercetarii vor oferi si un suport real unor modificari legislative. In cadrul proiectului vor fi realizate un studiu privind risipa de hrana in Romania si o campanie de informare ce se va extinde in Bucuresti si alte cinci orase - Craiova, Cluj, Timisoara, Brasov, Iasi si Constanta. "Sa ne intelegem, pierderile pana la un punct sunt inevitabile, de 10%, dar a vorbi de pierderi de 30-50% sunt diferente foarte mari si trebuie gasite solutii", a mentionat directorul Asociatiei MaiMultVerde. Potrivit lui Teodor Mitrana, stoparea risipei de alimente se poate face prin intermediul restaurantelor, care pot reduce portiile si prin schimbarea mentalitatii oamenilor. "Sunt multi oameni care mananca cele doua feluri si eventual desert, dar cum sunt acum portiile in restaurante nu le poti manca pe toate. Exista solutia simpla de a lua acasa ceea ce ramane, pentru ca nu este nicio rusine, desi in cultura noastra poate parea jenant, dar nu, nu este nimic in neregula cu asta. Este o forma de reducere a risipei. Mai sunt exemple si credem ca in schimbul de experienta cu partenerii elvetieni vom gasi si alte solutii atat pentru nivelul restaurantelor, cat si al gospodariilor", a completat el. Proiectul, in valoare de 164.464,98 franci elvetieni, este bugetat printr-un grant din partea Elvetiei prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa si se va derula pe un an. 6 aprilie 2016 14:04 |