Suprafata banchizei arctice a atins in aceasta iarna nivelul maxim de 14,54 milioane de kilometri patrati pe 25 februarie, potrivit estimarilor preliminare, cu 1,1 milioane de kilometri patrati mai putin decat media anuala de 15,64 milioane de kilometri patrati, masurata intre 1981 si 2010, si cu 130.000 de kilometri patrati mai putin decat precedentul record de minim istoric, inregistrat in 2011, informeaza lemonde.fr, potrivit Mediafax.

 

In acest an, suprafata maximala acoperita cu gheata a fost inregistrata cu 15 zile mai devreme ca de obicei. In general, intre 1981 si 2010, maximul era atins de obicei pe 12 martie, precizeaza NSIDC.

 

Data la care se inregistreaza suprafata maxima a banchizei arctice variaza considerabil de la un an la altul - de la 24 februarie in 1996 cel mai devreme si pana la 2 aprilie 2010 cel mai tarziu, au precizat cercetatorii americani.

 

Pe parcursul iernii 2014-2015, suprafata ocupata de gheata din Oceanul Arctic a crescut cu 9,91 milioane de kilometri patrati, o crestere net inferioara in comparatie cu sezonul 2013-2014, care a cunoscut o crestere record. Slaba formare de gheata din aceasta iarna se explica, partial, printr-o luna februarie ce a fost caracterizata de o evolutie neobisnuita a jet-stream-ului arctic (curent de aer) care a determinat o incalzire a Arcticii pe coasta Oceanului Pacific, ce a antrenat aparitia unei banchize reduse in Marea Bering si Okhotsk.

 

"Incalzirea globala nu se va opri la cercul arctic si fara o reducere drastica a emisiilor de gaze cu efect de sera vom sfarsi prin a avea o clima complet diferita, imprevizibila si distrugatoare pentru ecosisteme si pentru oameni", a declarat intr-un comunicat Samantha Smith, coordonatoarea Biroului pentru clima si energie din cadrul WWF. Ea a reamintit faptul ca 2014 a fost anul cel mai cald de pe Terra de cand oamenii de stiinta au inceput, in 1881, sa efectueze masuratori de temperatura.